Comuna Rădășeni, pusă la biruri grele de Asociația “Somuzul”
Primăria a fost obligată de Tribunal să plătească zilnic câte 500 de lei pentru fiecare zi de întârziere până când se va face punerea în posesie a membrilor asociației cu cele peste 32 de hectare de teren aflate sub luciul de apă. Doar că terenul nu aparține Primăriei, ci statului român. S-au adunat până acum, de la sentința din 2011, peste 600.000 de lei, sumă mult peste puterile financiare ale comunei. “Vom căuta să identificăm căi extraordinare de atac împotriva acestei sentințe fiindcă punerea ei imediată în aplicare înseamnă falimentul comunei”, a declarat primarul Rădășeniului, Neculai Perju
Locuitorii comunei Rădășeni trebuie să știe că în fiecare zi trebuie să contribuie cu suma de 500 de lei prin intermediul bugetului local către Asociația “Somuzul” Rădășeni, reprezentantă a proprietarilor de teren aflat sub luciul de apă al iazului din localitate. Este vorba în total de o suprafață de 32,32 hectare, înainte de vremea comuniștilor fiind teren arabil, care însă a fost acoperit de apă după ridicarea unui baraj pentru amenajarea unui iaz pentru creșterea peștilor. Foștii proprietari au cerut încă din 1991 să li se retrocedeze terenul pe vechiul amplasament ori într-o zonă corespunzătoare. Comisiile succesive de fond funciar au argumentat de fiecare dată că nu au teren alternativ la dispoziție. S-a ajuns ca acest teren să intre în administrarea firmei de piscicultură aparținând statului – Piscicola SA. Câțiva ani firma a oferit foștilor proprietari un fel de dividende, în cantități mai mici sau mai mari de pește, în funcție de dimensiunea proprietăților anterioare. Doar că firma Piscicola a intrat în insolvență, mai apoi în faliment, iar după aceea nimeni nu s-a mai îngrijit de cei care își revendicau drepturile asupra terenurilor înaintașilor lor. Pe acest fond, Asociația “Somuzul” Rădășeni a demarat mai multe procese în instanță pentru recuperarea drepturilor de proprietate ale membrilor săi. Judecățile au început încă din a doua parte a anilor ’90, purtându-se alternativ, la Fălticeni și la Suceava. Primăria Rădășeni, prin Comisia Locală de Fond Funciar, a invocat în mai multe rânduri că nu există lipsă de dorință din partea acestor structuri privind restituirea terenurilor de sub luciul de apă revendicate. Au explicat doar că acestea nu aparțin domeniului privat al comunei ci domeniului public al statului, gestionat de Agenția Domeniilor Statului și anterior de alte structuri cu sediul la București. Ca atare nu s-a putut face o punere în posesie de către Comisia Locală de Fond Funciar pe un imobil care nu îi aparține, lucru care la o primă instanță a fost luat în considerare. Pe de altă parte, reprezentanții Asociației “Somuzul” Rădășeni au convins ulterior instanța că în momentul în care proprietarii de drept și-au cerut terenurile înapoi, acestea erau încadrate în zona proprietăților private ale comunei și puteau fi atunci retrocedate.
O provocare la care comunei Rădășeni îi este greu să facă față
Desigur, aceste lucruri se întâmplau cu mult înainte ca Rădășeniul să fie condus de actuala structură a Consiliului Local și cu o comisie de fond funciar într-o cu totul altă componență. Pe 30 septembrie a acestui an, Tribunalul Suceava a hotărât în dosarul civil 2973/227/2015 admiterea apelului declarat de reclamanta Asociația “Somuzul” Rădășeni – prin reprezentant Călugărița Todirel – împotriva încheierii din data de 2 martie 2016 pronunțată de către Judecătoria Fălticeni, intimată fiind pârâta Comisia Comunală de Fond Funciar, prin primar și în rejudecare a admis acțiunea având ca obiect obligația de a face, formulată de reclamanta Asociația “Somuzul” Rădășeni prin reprezentant Todirel Călugărița, în contradictoriu cu pârâta Comisie Comunală de Fond Funciar din Rădășeni, prin primar Neculai Perju. Pârâta a fost obligată să plătească în favoarea reclamantei o penalitate în cuantum de 500 de lei/zi de întârziere, până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu reprezentat de sentința civilă din 27.06.2011 a Judecătoriei Fălticeni.
Există într-adevăr un titlu executoriu transmis de un executor judecătoresc în această speță, pe care Primăria din Rădășeni este obligat să îl ia în calcul. Sentința fiind definitivă, este și executorie. Problema primarului Neculai Perju este însă ce poate să facă în continuare. “500 de lei pe zi, într-o mie de zile înseamnă 500.000 de lei. De la pronunțarea din 2011 au trecut mai mult de 1.000 de zile lucrătoare. Datoria depășește 600.000 de lei, iar în fiecare zi se mai adaugă încă alți 500 de lei. De unde va putea scoate comuna acești bani pentru a plăti penalitățile stabilite de instanță? Noi nu adunăm uneori într-o zi această sumă la bugetul local, din taxe și impozitele pe care oamenii le plătesc. Am explicat de atâtea ori că nu putem pune în posesie pe cineva cu un teren care nu ne aparține. Este al statului român, al ADS. Nu a fost niciun fel de rea intenție, pur și simplu nu am găsit posibilitatea legală. Iar legile, cu voia dumneavoastră, nu le facem noi, la Rădășeni. Nici în acest moment, deși avem obligația de a face, adică de a pune în practică o hotărâre anterioară a unei instanțe, posibilitatea reală nu există. Pentru că terenul revendicat nu ne aparține. Si pentru asta trebuie să plătim asemenea penalități zilnice? De unde și, mai ales, până când? Fiindcă suma crește, bani nu sunt, terenul nu îl putem retroceda cu de la noi putere. Vom căuta să identificăm căi extraordinare de atac împotriva acestei sentințe fiindcă punerea ei imediată în aplicare înseamnă falimentul comunei”, a declarat primarul Neculai Perju. (Neculai ROSCA)