Rămăşiţele pământeşti ale lui Stephen Hawking, îngropate lângă cele ale lui Newton şi Darwin

Cenuşa astrofizicianului Stephen Hawking va fi îngropată, anul acesta, la Westminster Abbey, unde sunt înhumate şi rămăşiţele pământeşti ale savanţilor britanici Isaac Newton şi Charles Darwin, transmite AFP.

 Informaţia a fost făcută publică de reprezentanţii mănăstirii. Anterior, familia astrofizicianului a anunţat că funeraliile vor avea loc pe 31 martie, de la ora 13.00 GMT, la Biserica Great St Mary de la Universitatea Cambridge, la mică distanţă de Colegiul Gonville and Caius, unde a lucrat Hawking vreme de peste 52 de ani. După funeralii, va fi organizată o reuniune privată la Colegiul Trinity.
Hawking, comparat ca savant cu Albert Einstein şi Isaac Newton, a murit la vârsta de 76 de ani, pe 14 martie. Savantul, a cărui stare de sănătate s-a deteriorat rapid de la începutul anului, a murit în locuinţa sa din Cambridge, în linişte.
Hawking era ateu, dar Lucy, Robert şi Tim Hawking, copiii săi, au transmis că funeraliile vor include şi elemente tradiţional religioase şi vor reflecta “amplitudinea şi diversitatea vieţii”.
John Hall, decan de Westminster, a declarat: “Este total potrivit ca rămăşiţele profesorului Stephen Hawking să fie înhumate la mănăstire, lângă cele ale respectabililor colegi savanţi. Credem că este vital ca ştiinţa şi religia să conlucreze pentru a afla răspunsuri la marile întrebări privind misterele vieţii şi universului”.
Newton a fost înmormântat la mănăstire în 1727, iar Darwin, lângă el, în 1882. Printre alţi faimoşi savanţi ale căror morminte se află la mănăstire se numără expertul în fizică atomică Ernest Rutherford, care a murit în 1937, şi Joseph John Thomson, recompensat cu premiul Nobel pentru fizică în 1906, decedat în 1940.
La aceeaşi mănăstire sunt îngropaţi mai mulţi regi, câteva regine şi opt premieri britanici.
Cea mai recentă personalitate înhumată la Westminster Abbey a fost actorul Laurence Olivier, în 1989.
Născut pe 8 ianuarie 1942 – la 300 de ani de la moartea părintelui ştiinţei moderne Galileo Galilei -, Stephen Hawking a fost ferm convins că fizica este destinul său.
Însă soarta i-a jucat lui Hawking o festă crudă. Suferind de scleroză laterală amiotrofică (denumită şi boala Lou Gehrig), o maladie paralizantă cu care a fost diagnosticat pe când avea 21 de ani, Stephen Hawking a fost, timp de peste 50 de ani, imobilizat într-un scaun cu rotile şi comunica prin intermediul unui computer şi al unui sintetizator vocal.