Taxa pe pârloaga, mana cereasca pentru societatile agricole

Taxa pe pârloag\, propus\ de Ministrul Agriculturii i-a speriat pe sucevenii  de la sate, `ns\ a `ncurajat societ\]ile cu profil agricol care sper\ s\ aib\ recolte mai bune `n condi]iile `n care p\mânturile `nvecinate vor fi lucrate. Proprietari de terenuri, cei mai mul]i cu vârste `naintate, spun c\ vor fi nevoi]i s\-[i vând\ averea deoarece nu-[i vor permite s\-[i cultive p\mântul. Ministrul Agriculturii, Valeriu Tab\r\, [i-a asumat un proiect de lege care propune ca `ncepând cu luna aprilie proprietarii de teren care `[i las\ p\mântul nelucrat s\ fie sanc]iona]i cu o amend\ `n cuantum de 400 de lei pentru fiecare hectar de teren devenit pârloag\. Proiectul va fi supus dezbaterii parlamentare [i ar putea intra `n vigoare din aprilie De[i proiectul nu a fost `nc\ aprobat, agricultorii suceveni  sunt speria]i de aceast\ tax\, pe când societ\]ile cu profil agricol consider\ c\ vor avea recolt\ mai bogat\ odat\ cu amendarea celor care `[i las\ p\mânturile nemuncite.
Anul trecut, din cele peste 180.000 de hectare arabile din jude]ul Suceava aproape 5.700  au r\mas nelucrate. {eful Direc]iei Agricole, Dumitru Parasca, a declarat c\ situa]ia a fost `ntocmit\ `n baza datelor transmise de c\tre prim\rii [i firmele cu profil agricol.  Cel pu]in pe h`rtie , suprafa]a agricol\ l\sat\ de ]\rani este cea amintit\ de conducerea Direc]iei Agricole. ~n realitate, suprafa]a este mult mai mare, `ns\ autorit\]ile locale se feresc s\ declare suprafe]ele din teren, mai ales c\ verificarea parcelelor pentru care ]\ranii  au ridicat bani din subven]ii s-a f\cut prin sondaje. Pe principiul “ho]ul neprins e om cinstit”, s\tenii fie ei cu bun\ credin]\, nu recunosc nici `n rupul capului c\ au l\sat parcele de teren nelucrate.
Sucevenii  spun c\ lipsa banilor i-a determinat s\-[i lase p\mânturile de izbeli[te. Chiar [i cei mai pu]in `nst\ri]i consider\ c\ taxa de pârloag\ ar trebui aplicat\ celor care sunt agricultorii doar pe hârtie pentru a beneficia de subven]ii de la APIA, `ns\ nu-[i muncesc p\mântul. ~n comuna sucevean\ F`nt`na Mare anul trecut a r\mas nelucrat\ o suprafa]\ `n jur de 200 de ha de teren agricol care apar]ine unor localnici. Aproximativ 400 de familii au dat `n total `n arend\  o suprafa]\ de  600 de ha  unei societ\]i agricole din Germania, cu sediul la Cluj. “Este vorba de teren arabil `n extravilan, pe care oamenii nu au posibilitate s\ `l lucreze. De c=nd a `nceput s\ se vorbeasc\ de aplicarea taxei pe pârloag\, s\tenii s-au cam speriat, iar o parte vor s\ `l dea `n arend\, dup\ ce l-au ]inut plin de b\l\rii, dar au `ncasat subven]ia european\. Aceast\ tax\ trebuia aplicat\ `n urm\ cu câ]iva ani [i agricultura era performant\. Sunt `ns\ s\teni care vor cam mult de la terenul arendat respectiv 30 la sut\ din recolt\. Eu sunt de profesie inginer agronom [i `mi place s\ v\d terenul arabil lucrat mecanizat. P\mântul este un bun na]ional, chiar dac\ este `n proprietatea omului, trebuie s\ produc\”, ne-a spus Vasile Mucelini]a, primarul comunei Fântâna Mare.
{i `n comuna Dumbr\veni anul trecut a r\mas  nelucrat\ suprafa]a de aproximativ 200 de ha. “Nu e privit\ cu bucurie de localnici introducerea acestei taxe,  atâta vreme cât omul chiar dac\ ar vrea s\ lucreze bucata de p\mânt nu are nici cu ce [i nici putere. De exemplu, sunt ]\rani care au parcele `n 3 sau 4 locuri la distan]e diferite, atunci ei prefer\ s\ lucreze terenurile mai apropiate, iar pe cele mai `ndep\rtate le las\ de izbeli[te. O societate de cre[tere a porcinelor are deja `nregistrate 120 de contracte de arend\ pentru  aproximativ 700 de ha, pentru acest an, [i suntem numai la `nceput de an. Omul prime[te `n schimb cantitatea de 400 kg de grâu la hectar”, ne-a spus secretarul comunei Dumbr\veni, Mihai Chiriac.
Societ\]ile agricole nu mai fac fa]\ solicit\rilor



Societ\]ile agricole din jude]ul Suceava nu mai fac fa]\ solicit\rilor de c`nd se vorbe[te de taxa pe pârloag\. Foarte mul]i oamenii `ncearc\ s\-[i dea p\mântul `n arend\. “~n comuna Siminicea  au r\mas nelucrate anul trecut  peste 1000 de hectare de teren, iar societatea la care sunt administrator a arendat de la 800 de ]\rani circa 1500 de ha de teren de pe raza satelor Adâncata, Fete[ti, Hân]e[ti [i Siminicea. Anul aceasta suprafa]a care o vom lua `n arend\ este dubl\, dup\ p\rerea mea . Avem utilaje agricole [i folosim s\mân]\ de calitate, certificat\ indiferent de soiuri”, a declarat Ilie Tipa , administratorul unei  societ\]ii agricole din Siminicea. De asemenea, fermierul  consider\ c\ taxa pe pârloag\ va fi binevenit\ deoarece p\mânturile din apropiere vor fi muncite, iar buruienie  nu le vor mai afecta recolta. “Guvernul a fost nevoit s\ ia aceast\ m\sur\ atât pentru a stimula comasarea [i cât [i pentru a `nl\tura buruienile de pe terenurile nemuncite care afecteaz\ [i recolta celor din apropiere”, a mai spus  Ilie Tipa.
S\tenii [i-au arendat parcele `n special cele `n extarvilan [i primesc `n schimb brânz\, grâu, ulei, zah\r, iezi [i  purcei. Ilie Tipa “d\ lec]ie” la culturile de grâu, porumb, cartof ,floarea soarelui  multor fermieri din ]ar\. Are `n dotare toat\ gama de utilaje iar pentru recoltat se bazeaz\ pe  dou\  combine  Claas. La toate aceste culturi respect\  toate verigile tehnologice. Pentru a ob]ine minimum  8.000-9.000 kg/ha grâu ,fermierul execut\ lucr\rile agricole la timp [i de calitate. “Am `nv\]at agricultur\ la stat. Dup\ ce am terminat studiile `n agronomie am fost repartizat la CAP Solone], la mine `n localitate. Dup\ Revolu]ie, agricultura a luat o alt\ `ntors\tur\, greu de explicat, `ns\ `n ultimii ani, oamenii [i-au dat efectiv seama c\ nu se pot descurca singuri, f\când agricultur\ cu calul. Cheltuielile sunt foarte mari `n agricultur\ [i dac\ vrei s\ ob]ii recolte record atunci trebuie s\ dai culturii ceea ce-I trebuie. Numai la grâu am avut cheltuieli de 8 miliarde de lei vechi [i `nc\ nu am luat subven]ia. Am sem\nat soiuri austrice cu produc]ii record la hectar. Am reu[it s\ des]elenesc parcele care nu au fost cultivate timp de 20 de ani. Oamenii le-au l\sat pârloag\ pentru c\ era prea departe de sat, mul]i  s\teni sunt de vârsta a treia [i nu mai fac fa]\ muncii agricole. Le-am luat `n arend\ [i ei primesc produse, de la grâu, ulei, zah\r pân\ la br=nz\, iezi sau purcei. E greu s\  mul]ume[ti c=nd `i dai produse `n loc, parc\ e mai satisf\cut c`nd `l las\ pârloag\. E greu [i s\ lucrezi cu ]\ranii. C=nd vede lanuri frumoase de gr`u sau floarea soarelui `n locul b\l\riilor daja bate la u[\ [i spune c\ vrea mai mult la cota de arend\”, ne-a spus fermierul.
O bun\ parte din popula]ia de la sate este format\ din b\trâni, care nu mai pot face agricultur\. Cum nici nu au bani pentru a-[i achizi]iona utilaje [i nici `ncredere de a-[i da terenurile `n arend\, de team\ s\ nu fie p\c\li]i, ]\ranii las\ suprafe]e din ce `n ce mai mari nelucrate. Acum ei spun c\ din aceast\ cauz\ vor fi nevoi]i s\-[i vând\ p\mântul. “Taxa de pârloag\ ar trebui aplicat\ celor care iau subven]ii de la APIA, dar nu-[i lucreaz\ p\mântul. Eu am 25 de ari de p\mânt `n extravilan, nu e mare suprafa]a dar [i a[a m\ cost\  foarte mult lucr\rile agricole. Am o pensie mic\ [i abia m\ descurc . B\niciorul de grâu sau porumb este ieftin, `n compara]ie cu munca noastr\”, a afirmat  Carl Marthias, de 77 ani, din comuna Dorne[ti.    Un alt s\tean din aceea[i localitate, Radu Furman, de 65 de ani, ne-a spus c\ are 15 ha de teren arabil `n proprietate.  El ne-a spus c\ decizia guvernan]ilor de a amenda ]\ranii  pentru c\ nu `[i lucreaz\ p\m=ntul este  just\. “Din suprafa]a de 15 ha pe care o de]in, am plantat pe 3 ha copaci, o alt\ suprafa]\  am f\cut-o p\[une.  Nu po]i s\ `i faci lucr\ri agricole pentru c\ nu `]i permi]I, atunci `i dai o alt\ destina]ie, dar s\ creasc\ b\l\rii nu mi se pare normal [i s\ iei pe deasupra subven]ie de la statul rom=n sau de la UE. Evreii dac\ ar avea p\m=ntul nostru ar fi [i mai boga]i. Acolo [ase ani se lucreaz\ terenul iar al [aptelea an este l\sat p=rloag\ pentru ca aceasta s\ de “odihneasc\”. Este o lege care prevede a[a ceva, iar `n acel an legumele se import\. Ori la noi este b\taie de joc a p\m=ntului. Dac\ nu `l poate lucra omul care este proprietar, s\ `l dea la altul”, ne-a spus Radu Furman.
UE a alocat sute de mii  de euro ca subven]ie pentru terenul arabil `ns\ foarte mul]i ]\rani au `ncasat banii  dar p\mânturile au fost l\sate `n b\l\rii. (Cristina SCOR}ARIU)