Cum a pierdut Suceava zeci de milioane de lei la un proiect european care nici macar nu a inceput

Birocra]ia excesiv\ [i fluctua]iile pe pia]a cursului valutar dau mari b\t\i de cap celor care ar trebui s\ fie beneficiari ai unor mari proiecte cu finan]are european\. Proverbul „socoteala de-acas\ nu se protrive[te cu cea din t=rg” se pliaz\ perfect pe una din situa]iile de acest fel din jude]ul Suceava [i anume unul din cele mai mari proiecte derulate `n cazul re]elelor de utilit\]i, `n ultimele decenii.
Suceava pornise cu ani `n urm\ `n cursa pentru ob]inerea de fonduri cu care s\ repare [i s\ extind\ re]elele de ap\ [i de canalizare `n mai multe localit\]i. Au fost f\cu]i de-a lungul anilor mai mul]i pa[i printre care [i cel de transformare a societ\]ii ACET SA de la nivel de operator de servicii de ap\ [i canalizare `n municipiu, `n operator la nivel de jude]. ~ntr-un sf=r[it, Uniunea European\ d\ und\ verde pentru derularea unui proiect de aproape 120 de milioane de euro, f\r\ TVA, `n localit\]ile Suceava, Salcea, Gura Humorului, F\lticeni, R\d\u]i [i Vatra Dornei, una din condi]ii fiind aceea ca toate calculele s\ se raporteze la cursul valutar oficial de la data aprob\rii finan]\rii. ~n loc s\ se mi[te rapid pentru a porni c=t mai iute lucr\rile, autorit\]ile rom=ne au tergiversat derularea procedurilor `ntr-at=t de mult `nc=t nici la aproape doi ani de la aprobarea proiectului nu au fost finalizate licita]iile.
Dup\ ce c\ nu au f\cut nimic bun ca s\ gr\beasc\ lucrarea, a mai luat-o razna [i cursul valutar iar la ora actual\ diferen]a negativ\ `ntre suma aprobat\ pentru jude]ul Suceava `n septembrie 2010 [i cea rezultat\ pe cursul valutar actual trece de treizeci de milioane de lei. Problema este c\ Uniunea European\ nu accept\ ca licita]iile s\ fie raportate la un alt curs dec=t cel la care s-a aprobat finan]area [i, prin urmare, singura speran]\ care ar mai r\m=ne sunt rezultatele la licita]ie care `nt=rzie s\ apar\ `n majoritatea cazurilor. Deocamdat\, `n singurul caz de lucr\ri atribuite p=n\ `n prezent a rezultat o diferen]\ `n jur de 5% `ntre suma estimat\ [i cea ofertat\, adic\ doar 1,4 milioane de lei.
n zece luni de `nt=rziere cauzat\ doar de aprobarea de la Bucure[ti a ceea ce aprobase UE pentru Suceava
Conform procedurilor `n cadrul acestor proiecte derulate `n cadrul Programului Opera]ional Sectorial – Mediu (POS – M), cel care organizeaz\ licita]iile pentru derularea proiectului de extindere [i reabilitare a re]elelor de ap\ [i de canalizare este firma care are statut de operator regional, `n cazul Sucevei fiind vorba de SC ACET SA. De la bun `nceput, problemele nu au contenit s\ apar\. Chiar dac\ `n 7 septembrie 2010 la Bruxelles a fost aprobat\ finan]area unui program de extindere [i reabilitare a re]elelor de ap\ [i canalizare `n cinci aglomer\ri urbane din jude]ul Suceava, `n valoare de 119.989.198 euro, f\r\ TVA, derularea procedurilor de c\tre ACET trebuia s\ mai a[tepte [i aprobarea Bucure[tiului. Au fost necesare nu o lun\, nu dou\, ci aproape zece luni de a[tept\ri, analize [amd ca [i de la Bucure[ti s\ vin\ aprobarea mult a[teptat\, contractul de finan]are fiind semnat abia `n 5 iulie 2011. Directorul general al SC ACET SA Suceava, {tefan Groza, a evitat s\ se pronun]e categoric cu privire la modul `n care au fost analizate documenta]iile, spun=nd c\ este posibil ca aceast\ `nt=rziere s\ se datoreze [i termenelor de analiz\ sau unor chestiuni de organizare la nivel central.
Cei de la ACET nu au stat chiar degeaba `n acest r\stimp, av=nd [i o experien]\ acumulat\ `n alte proiecte de o anvergur\ ceva mai mic\ [i derulate cu chiu cu vai `n mai multe localit\]i, numai c\ din nou jude]ul Suceava a fost faultat de birocra]ie la nivel central [i de c=teva contesta]ii. Multe din licita]ii ar fi trebuit s\ se fac\ spre finele anului trecut, dar regulile de achizi]ii publice au fost modificate chiar `n timpul jocului. Asta s-a `nt=mplat `n toamna anului trecut c=nd Suceava avea preg\tite documenta]iile pentru majoritatea licita]iilor. Prin urmare, toate anun]urile au fost retrase, documenta]ia a trebuit s\ fie ref\cut\ [i apoi s\ fie reluat\ `ntreaga procedur\. Ba mai mult, `n cazul unei lucr\ri la sta]ia de epurare a F\lticeniului [i care a parcurs procedura `nainte de schimbarea regulilor au fost depuse contesta]ii de c\tre dou\ firme. Ofertele acestora nu au mai fost luate `n considerare tot `n urma unor abord\ri ale Unitatea pentru Coordonarea [i Verificarea Achizi]iilor Publice (UCVAP). Contesta]iile au fost aprobate de c\tre Consiliul Na]ional pentru Solu]ionarea Contesta]iilor (CNSC) iar asta a `nsemnat reluarea procedurilor de licita]ie [i pentru sta]ia de epurare de la F\lticeni.
„P\rerea mea este c\ fa]\ de proiectul ISP pe municipiul Suceava, acest proiect la nivel de jude] este mai greoi pentru c\ nu exist\ instruc]iuni foarte clare iar `n plus se mai schimb\ [i pe parcurs procedurile”, a declarat {tefan Groza. El a mai spus c\ pe parcursul derul\rii procedurilor pot interveni tot felul de probleme, de la cele legate de comunicarea cu auritatea de management de la Bucure[ti, la cea cu autoritatea intermediar\ de la Bac\u, dar [i cu alte institu]ii gen ANRMAP, UCVAP, CNSC [i, `n unele cazuri de contesta]ii, instan]ele de judecat\. Lipsa unor reguli mai stricte cu privire la contesta]ii, dar [i elasticitatea mare `n ceea ce prive[te regulile de participare la licita]ii dau `n continuare b\t\i de cap. Astfel, la ora actual\, doar dou\ din cele 18 contracte care ar trebui `ncheiate `n cadrul proiectului jude]ean de ap\ [i canalizare au putut fi atribuite, din care numai unul pentru lucr\ri de construc]ii – montaj din cele 12 c=te au fost incluse iar altul pentru diverse categorii de servicii din cele [ase incluse.
n gaur\ de milioane de euro la un proiect ale c\rui lucr\ri `nc\ nu au `nceput, singura [ans\ r\m=ne diferen]a din pre]ul final rezultat la licita]ie
Una din problemele care poate ap\rea pe l=ng\ contesta]ii [i alte complica]ii de ordin birocratic, `n tot acest timp, ]ine de diferen]a de curs valutar. Sc\parea de sub control a cursului valutar `nseamn\, de fapt, o b\taie de cap [i pentru autoritatea contractant\, dar [i pentru executan]ii lucr\rilor care au la r=ndul lor furnizorii lor de achitat, dar trebuie s\ se `ncadreze `n costurile `n lei la data de 7 septembrie 2010.
Astfel, devizul general calculat la aceea dat\ era de 514.933.643, 217 lei, f\r\ TVA `n condi]iile `n care cursul valutar ar\ta c\ 1 Euro era echivalentul a 4,2915 lei. ~n cei aproape doi ani de c=nd proiectul, cu pu]ine excep]ii, a cam b\tut pasul pe loc moneda na]ional\ s-a depreciat `n raport cu cea european\, `n ultimele luni acest trend fiind tot mai pronun]at. Cursul oficial afi[at, ieri, de Banca Na]ional\ a Rom=niei, ar\ta c\ 1 Euro valora 4,5651 lei iar potrivit paginii de internet cursbnr.ro moneda european\ a crescut constant `n raport cu cea na]ional\. La un simplu calcul f\cut ar `nsemna c\ valoarea proiectului jude]ean de ap\ [i canalizare aprobat pentru Suceava ar fi acum de 547.762.687,7898 lei numai c\, spre ghinionul Sucevei, acest calcul nu mai poate fi luat `n considerare de Uniunea European\. Asta ar `nsemna cu o pierdere sau, `ntr-o manier\ mai edulcorat\, doar o diferen]\ de 32.829.044,5728 lei. Dac\ raport\m aceast\ sum\ la cursul valutar de ieri, atunci ar `nsemna o diferen]\ de 7.191.308,97 euro iar dac\ raportarea se face la cursul de la data de 7 septembrie 2010, atunci piderderea cre[te la 7.649.783,78 euro. ~n alt\ ordine de idei, nici bine nu au pornit lucr\rile c\ ne-am `nregistrat cu ni[te probleme. {tefan Groza a recunoscut c\ [i diferen]a de curs valutar poate fi o alt\ problem\ semnificativ\ pentru firme [i pentru ACET.
Singura sc\pare c=t de c=t rezonabil\ ar fi cea ca `n urma definitiv\rii licita]iilor s\ rezulte ni[te valori mult sub cele estimate ini]ial, astfel `nc=t s\ poat\ s\ se echilibreze situa]ia iar lucr\rile s\ poat\ fi derulate f\r\ probleme deosebite. Deocamdat\, semnalele sub `nc\ sub nivelul speran]elor. Contractul de asisten]\ tehnic\ a dus la o economisire de 4,75 milioane de lei, f\r\ TVA, fa]\ de c=t era estimat `n raport cu devizul de la 7 septembrie 2010, `ns\ majoritatea fondurilor nu sunt pe cele [ase contracte de servicii, ci pe cele 12 contracte de lucr\ri construc]ii – montaj. Singurul din cele 12 care a fost adjudecat este legat de extinderea [i reabilitarea fronturilor de captare [i a sta]iilor de tratare a apei din aglomer\rile urbane incluse `n proiectul jude]ean de ap\ [i canalizare. Or acest contract avea o valoare estimat\ ce o dep\[ea pe cea a celui de asisten]\ tehnic\, `ns\ diferen]a rezultat\ la licita]ie a fost de numai 1,45 milioane de lei.
n spre ce direc]ii vor fi da]i banii europeni [i c=t prime[te fiecare localitate implicat\ `n proiect
Din cele 12 contracte de lucr\ri construc]ii – montaj, patru se refer\ la sta]iile de epurare din F\lticeni, R\d\u]i, Vatra Dornei [i Gura Humorului, sumele estimate ini]ial fiind de 40,1 milioane de lei `n primul caz, aproape 30 de milioane de lei `n al doilea caz, circa 21 de milioane de lei `n cea de-a treia situa]ie iar la Gura Humorului suma estimat\ a fost de aproape 20,6 milioane de lei. Alte [ase contracte de lucr\ri construc]ii – montaj se refereau la extinderea [i reabilitarea re]e]elor de ap\ [i de ap\ uzat\ din Suceava – 73,5 milioane de lei, F\lticeni – 39,4 milioane de lei, R\d\u]i – 60,6 milioane de lei, Vatra Dornei – 22,1 milioane de lei, Gura Humorului – 52,78 milioane de lei, Salcea – 37,1 milioane de lei. Un alt contract de lucr\ri se refer\ la reabilitarea a[a numitului „sifon invers” – o lucrare la conducta de canalizare care subtraverseaz\ r=ul Suceava din zona Mir\u]i spre sta]ia de epurare. Valoarea estimat\ a acestuia este de aproape 7,4 milioane de lei. Men]ion\m c\ aceste 11 contracte au valori estimate `n raport cu devizul din 7 septembrie 2010 iar sumele nu includ [i TVA-ul. De asemenea, niciunul din aceste contracte nu a fost `nc\ atribuit, procedurile de licita]ie fiind `n diverse stadii, cele mai avansate fiind cele cu privire la sta]iile de epurare. Cel de-al doisprezecelea contract este cel referitor la extinderea [i reabilitarea fronturilor de captare [i a sta]iilor de tratare a apei din aglomer\rile urbane incluse `n proiectul jude]ean de ap\ [i canalizare, suma ini]ial\ fiind estimat\ la aproape 29 de milioane de lei, f\r\ TVA iar cea rezultat\ `n urma licita]iei fiind pu]in peste 27,5 milioane de lei, f\r\ TVA.
C=t prive[te contractele de servicii, cel mai b\nos era cel de asisten]\ tehnic\, `n valoare de 25 de milioane de lei, `ns\ fiind atribuit cu 20,25 milioane de lei. Celelalte cinci contracte – audit, echipamente de cur\]are, truse de analiz\ a apei uzate, sistem GIS [i modelare hidraulic\, servicii de publicitate a proiectului – au, cumulat, o valoare care nici nu ajunge la jum\tate din c=t este m\car cea de atribuire a contractului de asisten]\ tehnic\. (Dan PRICOPE)
CASETA
Suceava, `n coada clasamentului absorb]iei fondurilor europene
O alt\ consecin]\ a situa]iei generate de birocra]ie este prezen]a Sucevei `ntr-un dezonorat loc din coada unui clasament cu privire la fondurile absorbite din POS – M. Recent, potrivit unei analize prezentate `n mass-media central\ cu privire la mai multe proiecte ample cu fonduri europene, Suceava era prezentat\ `n cadrul jude]elor unde „gradul de execu]ie aferent sf=r[itului lunii iunie, [i a[a extrem de slab, este chiar mai mic dec=t cel prezentat oficial la `nceputul anului”. ~n aceast\ situa]ie se afl\ proiectele de extindere [i modernizare a infrastructurii de ap\ `n jude]ul Bistri]a-N\s\ud (83 milioane euro, gradul de execu]ie scade de la 5,45% la 3,63%), pentru regiunea Constan]a [i Ialomi]a (192 milioane euro, de la 6,55% scade la 4,54%) [i `n jude]ul Suceava (119 milioane euro, de la 3,22% scade la 1,36%), precum [i de retehnologizare a sistemului de termoficare din municipiul Bac\u (63 milioane euro, de la 8,90% scade la 8,13%). ~ntrebat cu privire la acest aspect, directorul SC ACET SA Suceava a spus c\ nu [tie exact cum cuantific\ autoritatea de management de la Bucure[ti gradul de realizare a unor proiecte [i de aceea nu poate comenta. El a precizat c\, `n linii mari [i sub rezerva faptului c\ nu are explica]ii clare de la autoritatea de management de la Bucure[ti, o posibil\ explica]ie pentru includerea Sucevei `n r=ndul jude]elor cu grad slab ar fi aceea c\ la contractul de asisten]\ tehnic\ a fost dat, ini]ial, un avans de 10% din suma contractului iar `ntruc=t nu au fost f\cute unele lucr\ri nici pl\]i efective nu s-au f\cut.
Pe de alt\ parte, `ntrebat de ce totu[i Suceava a pornit greu absorb]ia fondurilor din POS – M pentru proiectul de ap\ [i canalizare, {tefan Groza a spus c\ una din cauze ar fi legat\ de faptul c\ Suceava primise mai t=rziu dec=t multe alte zone din ]ar\ fonduri europene de preaderare pentru proiecte similare de ap\ [i canalizare. Explica]ia ar fi aceea c\ Uniunea European\ nu finan]a proiecte prin POS dac\ cele prin ISPA [i SAMTID nu erau finalizate. Astfel, `n vreme ce alte localit\]i sau jude]e din ]ar\ derulau proiecte gen ISPA, Suceava abia primea finan]area pe ISPA. De aceea [i proiectul ISPA a fost terminat mai greu la Suceava dec=t, spre exemplu Bra[ov, Ia[i sau Timi[. Practic, `n ce prive[te finan]area pe POS, Suceava a fost inclus\ `n valul III, dup\ localit\]ile unde nu au fost proiecte ISPA [i SAMTID [i dup\ cele incluse `n primul val al proiectelor ISPA.