NOTITELE UNUI PESIMIST OPTIMIST – La un hotel Italia

13/08/10 ora:5:30pm

S-a `nt`mplat `n 9 august, 2010. Era ora trei diminea]a, iar eu m\ aflam, rupt de oboseal\, `ntr-o camer\ de hotel la Roma, `ncerc`nd s\ sting lumina pentru a m\ culca. Am c\utat [i-am tot c\utat f\r\ succes `ntrerup\torul, p`n\ `and brusc am descoperit chiar l`ng\ perna mea un buton mic [i alb pe care am apasat imediat. Clic! … `ns\ lumina continu\ s\ ard\.
~ntrerupatoarele astea moderne pot fi uneori `n[el\toare, mi-am spus, [i, st\ruitor din fire, am ap\sat `nc\ o dat\ pe micul buton alb. Brusc s-a `nt`mplat ceva complet nea[teptat: la u[a mea a ap\rut portarul hotelului ame]it de somn [i m-a `ntrebat ce doresc.
“Nimic!“, i-am r\spuns ridic`nd din umeri. “Absolut nimic!“
“Absolut nimic!“ se mir\ portarul. “{i atunci de ce m-a]i sunat?“
“~mi cer scuze!“, i-am r\spuns umil. “Din gre[eal\!” {i desi eram destul de jenat, am `ncercat s\ schitez un z`mbet degajat.
“Atunci v\ urez o noapte lini[tit\! Somn u[or!” spuse portarul [i, `nainte de a `nchide u[a `n urma sa, s-a `ntors brusc [i m-a fixat pentru o clip\ cu privirea. Probabil s-a g`ndit c\ `mi lipse[te o doag\. Dar ce era s\-i spun? C\ nu [tiu cum se stinge lumina? Ar fi putut s\ cread\ c\ `l iau peste picior.
De aceea eram hot\r`t s\ m\ descurc singur [i am `nceput s\ caut din nou `ntrerup\torul. Am cercetat cu rigurozitate to]i cei patru pere]i, `ns\ … `n zadar. Nici urm\ de `ntrerup\tor sau m\car de vreun indiciu c\ ar exista unul.
“Ei, asta-i bun\!“, mi-am spus enervat la culme. Apoi m-am a[ezat pe pat, `ncerc`nd s\ g\sesc o solu]ie. C\ci un lucru era cert: cu lumina aprins\ nu puteam s\ `nchid un ochi.
Dintr-o dat\ mi-a venit o idee salvatoare! Acest buton alb pesemne c\ func]ioneaz\ dup\ un anumit sistem, mi-am zis: dac\ `l ap\s scurt de dou\ ori, cum am f\cut-o mai `nainte, vine portarul, dac\-l ap\s `ns\ o singur\ dat\ `ndelung, poate se stinge lumina.
Sigur c\ da! Asta trebuie s\ fie! {i dac\ totu[i nu-i a[a? Dac\ ap\s`nd timp mai `ndelungat declan[ez alarma sau ceva de genul asta? Nu aveam nici un chef de scandal a[a c\ am l\sat-o balt\.
{edeam deci dezn\d\jduit pe pat [i noaptea trecea cu pa[i domoli pe l`ng\ mine c`nd, dintr-o dat\, `mi veni o alt\ idee: la fel cum a procedat Columb cu oul, m-am ridicat de pe pat, m-am urcat pe un scaun [i am de[urubat pur [i simplu becul potrivnic. {i cu asta, basta!
Apoi m-am `ntins repede `n pat pentru a atenta la mult-r`vnitul somn, `ns\ `n acel moment am constatat ceva deloc `mbucur\tor: `ntre timp, afar\ se cr\pase de ziu\. ~ncet dar sigur, se lumina tot mai tare. A[a c\ pentru mine, situa]ia a r\mas neschimbat\.
{i totu[i, m-am g`ndit, o solu]ie exist\ [i `n cazul acesta: s-ar putea `nchide obloanele rulante. Da, asta era. Plin de `ncredere m-am ridicat [i am `nceput s\ caut plin de zel `ntrerup\torul pentru obloane: eram absolut sigur c\ trebuia s\ se afle pe undeva prin preajm\.

Jan CORNELIUS
(Traducere din limba germană: Lucian }urca[)