Friday , March 29 2024

LABORATORUL DE ANALIZE – Romania în asteptarea tranzitiei

Un clasament al competitivit\]ii la nivel interna]ional ilustreaz\ performan]ele modeste ale economiei române[ti.

Facem mereu apel la compara]ii în existen]a cotidian\, astfel c\ insisten]a cu care recurgem la ele în analiza politic\ este justificat\ sau m\car scuzabil\. Societatea noastr\ traverseaz\ vremuri noi, vremuri dificile, pentru care cei mai mul]i dintre noi nu sîntem suficient de preg\ti]i.  Lipsi]i de repere solide pentru compara]ii cu trecutul, din cauza experien]ei istorice anormale a dictaturii comuniste,  putem totu[i profita ast\zi de numeroasele oportunit\]i [i stimulente de a ne compara cu al]ii – mai ales cu state [i societ\]i care au parcurs trasee similare. Pare foarte important\ în aceste zile medita]ia asupra conexiunilor între politic [i economic. Criza mondial\ a eviden]iat vulnerabilit\]ile interne ale fiec\rei societ\]i, ale fiec\rei economii, iar dep\[irea ei (contextele, termenele [i sacrificiile vor varia de la ]ar\ la ]ar\) se va realiza gra]ie punctelor „tari” ale fiec\reia.
O c\l\uz\ extrem de respectat\ în acest sens este Indicele Global al Competitivit\]ii (IGC) 2010-2011, recent publicat de Forumul Economic Mondial, care ne ofer\ un portret sugestiv al României. Poate c\ nu ne spune prea mult c\derea de 3 locuri în raport cu intervalul precedent (de pe 64 pe 67, din 139 de ]\ri analizate) [i nici faptul c\ România apare aici pe un loc superior Letoniei (70), Bulgariei (71). Îns\ am putea citi clasamentul din perspectiva speran]ei ca, sporindu-[i competitivitatea, România s\ devin\ mai prosper\. Utiliz`nd categoriile IGC, cu cît ]ara noastr\ devine mai competitiv\, cu atît va avea [anse s\ ias\ mai repede din categoria de mijloc în care este plasat\ din punct de vedere al PIB/locuitor (faza a II-a de dezvoltare, numit\ aici dezoltare „propulsat\ de eficien]\”), s\ intre în tranzi]ia c\tre – [i ulterior s\ ating\ – faza a III-a, cea propulsat\ de inova]ie. A[adar, ne-am putea uita dac\ România dep\[e[te din punct de vedere al competitivit\]ii ]\ri aflate deja în tranzi]ia de la faza a II-a la cea de-a III-a. Limit`nd compara]ia la statele postcomuniste, putem vedea c\ rezultatele nu sînt încurajatoare. Dep\[im deocamdat\ doar Letonia (am f\cut-o [i în IGC 2009-2010), dar trebuie s\ ]inem cont de faptul c\ acolo criza a c\p\tat de timpuriu accente foarte grave. Restul statelor postcomuniste membre UE stau mai bine – ultima din grupul de deasupra noastr\ este Slovacia, clasat\ pe locul 60.
În afara României [i Bulgariei (aflate în faza a II-a) [i a altor dou\ state ce au p\truns deja în categoria economiilor propulsate de inova]ie (Cehia [i Slovenia), toate statele postcomuniste membre ale UE se afl\ în tranzi]ie de la cea de-a II-a la cea de-a III-a etap\. O tranzi]ie în care ne a[tept\m s\ intre [i România, al\turi de Bulgaria [i celelalte state postcomuniste din afara UE aflate în aceea[i etap\ de dezvoltare – e vorba de Albania, Bosnia, Macedonia, Muntenegru, Rusia [i Serbia. Dac\ accept\m argumentul de factur\ liberal\ c\ vor progresa mai repede economiile mai competitive (potrivit criteriilor IGC), atunci „satisfac]ia” de a dep\[i Bulgaria devine efemer\. {i nu doar pentru c\ în compara]ie cu anul precedent Bulgaria a urcat 5 locuri în timp ce noi am coborît 3 (deci ritmul ei pare a fi mai bun), ci mai ales pentru c\ în prezent s`ntem dep\[i]i în acest clasament [i de Rusia [i de Muntenegru.
Criteriile aflate la baza acestor analize acoper\ o gam\ extins\ de structuri [i procese politico-economice [i nu pot fi detaliate aici. Îns\ o privire, fie ea [i sumar\, asupra modului în care se prezint\ România ne poate spune destul de multe, inclusiv despre succesele [i e[ecurile de pîn\ acum ale clasei politice – sau despre priorit\]ile de viitor. Comparat cu un „portret-robot” al statului aflat în etapa noastr\ de dezvoltare, profilul României prezint\ plusuri la capitolele: înv\]\mînt superior [i preg\tire a for]ei de munc\; dimensiune a pie]ei; [i, în mai mic\ m\sur\, la cel al preg\tirii sau disponibilit\]ii tehnologice. Exist\ o suprapunere considerabil\ în ceea ce prive[te majoritatea celorlalte criterii economice, dar [i în privin]a performan]ei institu]iilor (publice, dar [i private), iar decalajul cel mai sup\r\tor apare la capitolul infrastructur\.
Evident, nu sînt nout\]i sau surprize, poate exceptînd performan]a institu]ional\ (cu tot ce presupune ea, inclusiv în planul eticii). Noi în[ine am devenit tot mai exigen]i [i mai critici, de[i înc\ nu ne-am dat seama cum s\ for]\m clasa politic\ s\ fac\ m\car ceea ce ]ine de ea. Dar dezam\gitor este  faptul c\ lipsesc deocamdat\ „plusurile” evidente, indicatorii care s\ ne sugereze c\ ne orient\m spre progres. Nu sîntem condamna]i la stagnare, îns\ un studiu comparativ precum IGC ne ilustreaz\ problemele structurale ale acestei perioade [i ne sugereaz\ idei pentru agenda politic\ – atunci cînd vom putea avea din nou o agend\ politic\. (Lucian D~RDAL|)

Vezi si

100 de pisici din rase deosebite vor participa în acest weekend, în Iulius Mall Suceava, la turneul jubiliar a WCF International Cat Show

Ce faci weekend-ul acesta? Dacă ești în Suceava, consideră-te unul dintre norocoșii care au ocazia …