EDITORIAL – Fotbalul copiaza baschetul

Marile cluburi europene doresc doar competi]ii `nchise, indemniza]ii [i desp\gubiri de la federa]ii pentru utilizarea juc\torilor, tinz`nd s\ `nlocuiasc\ meciurile inter]\ri cu turnee demonstrative, care aduc sume uria[e `n conturi.

Au trecut aproape dou\ decenii de c`nd o societate comercial\ din Italia (“Media Partner”) inten]iona s\ organizeze [i finan]eze o Superlig\ a marilor cluburi europene, la care s\ participe doar echipele cu pedigree [i conturi uria[e `n b\nci. O competi]ie `nchis\, din care nu se retrogradeaz\ [i `n care nu se promoveaz\. Banii pu[i la b\taie de italieni au `nc`ntat cluburile, gata s\ renun]e la afilierea la federa]iile na]ionale [i, implicit, la participarea `n campionatele interne. Pentru UEFA [i FIFA, materializarea acestei inten]ii `nsemna o catastrof\, la fel ca [i pentru federa]ii, pentru c\ principala lor preocupare o constituie, `n mod logic, competi]iile inter]\ri. Pericolul a devenit iminent odat\ cu instituirea “Regulii Bosman”, care a `ntors fotbalul cu fundul `n sus, major`nd decalajul `ntre patricienii [i plebeii acestui sport. UEFA a intrat `n vitez\ maxim\ [i a venit cu proiectul revolu]ion\rii din temelii a competi]iilor europene. Liga Campionilor a `ncetat s\ fie o competi]ie a campionilor, sponsorii s-au `nmul]it, num\rul de meciuri s-a m\rit, calendarul s-a `ntins la maximum `n detrimentul echipelor na]ionale [i lucrurile s-au lini[tit pe o perioad\ lung\. Chiar dac\ s-a ajuns la finale ciudate, gen “Liga Vicecampionilor” (Manchester – Bayern, 1999) sau “Liga Spaniolilor” (Real – Valencia, 2000). Iat\, `ns\, c\ lini[tea asta preveste[te o nou\ furtun\.
~n mandatul lui Michel Platini, care a profitat de acalmia existent\ pentru a da [anse noi echipelor mai mici, cluburile cele bogate, grupate `n ACE (Asocia]ia Cluburilor Europene), au `nceput s\ v`nture degetele ar\t\toare. Cel care a ie[it la atac este Sandro Rosell, boss-ul Barcelonei, care cere, nici mai mult, nici mai pu]in, cre[terea num\rului de echipe `n Liga Campionilor. Aparent, o propunere generoas\, care d\ mai multe [anse plebei s\ asculte imnul Ligii Campionilor. Dar s\geata pacifist\ con]ine o amenin]are `nvelit\ `n venin. Pentru c\ dac\ UEFA nu-i de acord, marile cluburi amenin]\ cu instituirea unei competi]ii paralele, pe criterii exclusiviste. Cum s\ se def\[oare liga extins\, c`nd calendarul fotbalistic plesne[te de supra`nc\rcare? Tot Rosell d\ r\spunsul: s\ se joace [i `n week-end. Ceea ce `nseamn\, practic, ca echipele care particip\ la “Superliga Campionilor” s\ nu se mai `ncarce cu campionatele na]ionale. Media Partner reloaded.
C\ Barcelona, Real, Manchester United [i altele nu s`nt prea `nc`ntate de deplas\ri `n Belarus [i Polonia, o [tie toat\ lumea. Unora le miroase ur`t [i o deplasare mai scurt\, la Valencia [i (mai nou!) la Getafe. De ce s\ se joace [i `n week-end ? Tot de la Rosell citire: echipele trebuie s\ aib\ mai mult timp liber, pentru relaxare, pentru team-building-uri sau pentru alte ac]iuni comune. Cum ar fi, de pild\, turneele demonstrative de prin China [i Japonia, aduc\toare de m\lai angro. De unde date libere? Rosell o spune clar: aceste date nu trebuie folosite `n interesul federa]iilor, ci al cluburilor. Federa]iile s\ nu mai organizeze meciuri amicale sau, dac\ vor, n-au dec`t. Dar s\ ne lase juc\torii `n pace!
C`nd te nume[ti Barcelona sau Real Madrid [i dai aproape jum\tate din num\rul de juc\tori nominaliza]i pentru “echipa ideal\ a fotbalului mondial” ai tot dreptul s\ agi]i degetul ar\t\tor. Dar portavocea cluburilor bogate merge mai departe: federa]iile trebuie s\ pl\teasc\ indemniza]ii pentru utilizarea juc\torilor `n meciurile echipelor na]ionale, fiindc\ ei s`nt angaja]ii cluburilor. {i dac\ (Doamne-fere[te sau Slav\-Domnului, cum vre]i) se accidenteaz\ unii, s\ scoat\ desp\gubiri din piatr\ seac\ (V\ mai aminti]i scandalul dintre Bayern [i olandezi de dup\ Cupa Mondial\ 2010, pe tema accident\rii lui Robben?). Ne [i imagin\m discu]iile de la FRF: ni-l permitem pe Mutu la meciul cu Estonia? Mai bine ar fi s\ punem bani deoparte, s\-l avem cu Olanda, poate g\sim o solu]ie s\-l aducem [i pe Torje. Ba nu, acolo merge [i B\nel, c\ e mai ieftin. Cum s\ construie[ti o na]ional\ `n condi]iile astea, nimeni nu [tie `nc\.
Asemenea idei nu reprezint\ nout\]i `n sport. La baschet se aplic\ din plin: NBA este o competi]ie `nchis\, Euroliga este, cumva, `ntredeschis\, fiindc\ amatorii de participare trebuie s\ achite taxe uria[e de `nscriere, iar federa]iile na]ionale trebuie s\ scoat\ sume uria[e pentru a-[i aduce la reprezentativ\ juc\torii de la Lakers sau Benetton Treviso. Acest model este r`vnit [i de marii `mbog\]i]i ai fotbalului, care uit\ de fapt c\ farmecul [i popularitatea acestui sport cu mingea la picior este reprezentat tocmai de surprize, care apar mult mai rar `n jocul cu mingea la co[. {i `n mai toat\ lumea, suporterii vibreaz\ altfel la meciurile na]ionalei dec`t la cele dintre echipele multina]ionale. Farmec, popularitate, dragoste de fotbal, vibra]ii [i altele… Ce conteaz\ aceste vorbe pentru marii boga]i din Barcelona, Madrid [i Manchester, atunci c`nd conturile `n b\nci se rotunjesc?
Nicolae GRECU