CURIERUL DIPLOMATIC – Eurasia

În sf`r[it, lucrurile merg`nd prost în UE, Rusia a reu[it s\ conving\ deocamdat\ doar dou\ foste republici unionale s\ alc\tuiasc\ împreun\ o Uniune Economic\. Aceasta se va numi chiar Uniunea Eurasiatic\, pentru c\ include Belarusul, Rusia [i Kazahstanul.

Din punct de vedere geografic, Europa [i Asia au fost unite dintotdeauna; de altminteri, geografii [i geologii folosesc termenul de Eurasia pentru a desemna imensul spa]iu dintre Atlantic [i Pacific. La urma urmei, grani]a dintre Europa [i Asia, fixat\ pe mun]ii Urali, este una pur conven]ional\ [i a fost propus\, în tratatele de geografie, destul de t`rziu.
În mod paradoxal, mai pu]in conven]ional\ s-a dovedit a fi grani]a cultural\ [i de nivel de civiliza]ie; de-a lungul timpului, dar mai ales în ultima mie de ani, deosebirile culturale, dar [i din sfera a ceea ce numim civiliza]ie material\ – tehnologie, dinamic\ economic\ etc – s-au ad`ncit, ceea ce a permis Europei s\ se impun\ în Asia ca for]\ colonial\, dar [i civilizatoare. În ultimii ani, îns\, lucrurile par s\ se schimbe radical. }\rile mari din Asia – China [i India – au devenit un pol mondial de putere economic\ [i cu preten]ii cresc`nde de mari puteri militare.
Rusia, ]ar\ euro-asiatic\ din punct de vedere geografic, dar, în anumite limite, [i din punct de vedere cultural, s-a trezit cumva la mijloc; în Vest o Uniune European\ puternic\- din toate punctele de vedere, iar în Est, Blocul indo-chinez. Este adev\rat c\ [i în timpul Uniunii Sovietice pozi]ia sa era aceea[i, cu deosebirea c\ India [i China nu erau atunci mari puteri economice.
Implozia Uniunii Sovietice a pus Rusia într-o situa]ie foarte dificil\. Separarea fostelor republici unionale a creat mari probleme economice, politice [i demografice.
S-a încercat salvarea a ceea ce mai putea fi salvat, prin crearea Comunit\]ii Statelor Independente – CSI – chiar în acela[i timp cu pr\bu[irea URSS. Solu]ia s-a dovedit a fi neviabil\. Multe din fostele republici n-au uitat dictatura Moscovei – nemaivorbind de stalinism – [i priveau cu suspiciune la orice ini]iativ\ a Kremlinului; mai mult, aruncau priviri ademenitoare spre Uniunea European\. Regimul lui El]în, un fel de democratur\ în care oligarhii î[i f\ceau de cap în timp ce t\tucul de la Kremlin dormea cu votca sub pern\,- a dus Rusia pe marginea pr\pastiei, f\c`nd-o [i mai pu]in atr\g\toare pentru ]\rile „surori” din CSI.
Apoi a venit Putin. Vladimir Vladimirovici a satisf\cut, rapid, nevoia ru[ilor de a avea un t\tuc autentic la Kremlin, adic\ o m`n\ forte care s\ fac\ ordine. A f\cut ordine, e drept, dar a pus piciorul în prag [i în rela]iile externe, mai ales economice. A profitat de dou\ împrejur\ri favorabile: nevoia tot mai mare de energie a UE [i cre[terea pre]urilor la petrol [i gaze – principalele bunuri de export ale Rusiei. Urmarea a fost c\, în zece ani, Rusia a revenit pe scena lumii ca mare for]\ economic\, militar\ [i diplomatic\.
Azi are un atu în plus: criza UE. F\r\ îndoial\, criza a lovit [i Rusia, pentru c\ este o criz\ mondial\, dar în mult mai mic\ m\sur\ dec`t unele ]\ri din UE. Mai mult dec`t at`t, Rusia poate folosi în profitul ei criza UE. {i chiar face acest lucru, în mai multe moduri.
Înt`i, spore[te dependen]a unor ]\ri UE fa]\ de petrolul [i gazele sale – de exemplu Germania, Polonia; apoi cump\r\ masiv active din toate domeniile economiei din aceste ]\ri, inclusiv din Rom=nia. Ru[ii au în]eles deja c\ nu mai s`nt necesare tancurile pentru a-[i spori influen]a într-o ]ar\ sau alta; este suficient\ arma energetic\.
În sf`r[it, lucrurile merg`nd prost în UE, Rusia a reu[it s\ conving\ deocamdat\ doar dou\ foste republici unionale s\ alc\tuiasc\ împreun\ o Uniune Economic\. Aceasta se va numi chiar Uniunea Eurasiatic\, pentru c\ include Belarusul – ]ar\ european\,Rusia – c\lare pe cele dou\ continente [i Kazahstanul – ]ar\ pur asiatic\.
Iat\, a[adar, c\ se na[te [i Eurasia economic\ [i financiar\.
Pe 18 noiembrie, la Moscova, pre[edin]ii celor trei state au semnat Declara]ia privind integrarea economic\ eurasiatic\, dar [i un Acord privind înfiin]area unei Comisii care s\ vegheze la constituirea Uniunii. Se în]elege c\ o asemenea construc]ie nu putea fi ini]iat\ f\r\ binecuv`ntarea lui Putin, care a vorbit primul despre ea, a anun]at-o [i a avut grij\ s\ sublinieze c\ este o alternativ\ la UE, care merge prost.
Integrarea eurasiatic\ se va realiza în dou\ faze: de la 1 ianuarie 2012 cele trei ]\ri vor alc\tui un spa]iu economic comun – care înseamn\ dispari]ia taxelor vamale [i a oric\rui obstacol în calea circula]iei persoanelor. ~n 2015 se va realiza integrarea propriu-zis\ , adic\ unificarea economiilor, moned\ unic\, politici comune privind migra]ia [i regimul vizelor.
Nu este inutil s\ amintim c\ prima faz\ deja s-a realizat, mai demult, între Rusia [i Belarus. Îns\ ele încearc\, de ani buni, s\ realizeze chiar acel Stat Unional Rusia-Belarus (SURB), numai c\ [ansele acestuia s`nt egale cu zero. Cauza? Cît timp tr\ie[te [i are puterea Luka[enko, SURB nu este posibil. El trebuie s\ aib\ un pre[edinte, or ru[ii – liberali sau neliberali – nici nu vor s\ aud\ de Luka[enko, iar acesta, la r`ndul s\u, nu accept\ alt\ func]ie dec`t pe cea de Pre[edinte. Astfel înc`t lucrurile r\m`n a[a cum s`nt. Luka[enko va respecta p`n\ la cap\t principiul „Dec`t coda[ la ora[, mai bine-n satul meu frunta[”.
Dar de ce a reu[it Rusia s\ str`ng\ la pieptul ei larg doar aceste dou\ ]\ri?
Cu Belarusul explica]ia e simpl\: aici exist\ o grav\ criz\ de identitate, mul]i consider`ndu-se, de fapt, ru[i, iar limba uzual\ in [coli, institu]ii, ba chiar [i pe strad\ este limba rus\. Apoi, Belarusul depinde într-o propor]ie cov`r[itoare de Rusia din punct de vedere economic. La r`ndul ei, Rusia are în Belarus singurul avanpost sigur spre vest; bazele aeriene din Belarus s`nt ale Rusiei, iar între ele grani]a este formal\. {i argumentele ar putea continua.
Mai dificil\, dar nu foarte, este explica]ia cu Kazahstanul. Este o ]ar\ islamic\, dar care are totu[i vreo 20% popula]ie rus\; limba rus\ este înc\ larg folosit\, o mare parte a re]elei de transport petrol [i gaze trece prin Rusia, iar Baikonur – vechea baz\ de lansare a rachetelor cosmice – este închiriat\ Rusiei p`n\ în anul 2050.
Mai presus de toate, îns\, pre[edintele Nursultan Nazarbaev este un dictator [i unde poate g\si el în]elegere [i, la o adic\, ajutor dac\ nu la un regim forte ca cel rusesc [i la un omolog ca Luka[enko? Prim\vara Arab\ d\ frisoane multora.
Ce for]\ va avea aceast\ Eurasie economic\?
Va avea 170 milioane de oameni [i, deocamdat\, un PIB de aproximativ 2000 miliarde (2 trilioane) de euro. Este foarte pu]in fa]\ de PIB-ul UE, al tuturor ]\rilor membre – numai Germania, singur\, av`nd mai mult – precum [i fa]\ de SUA. Are, îns\, mari rezerve de gaze, petrol, aur, argint [i, aten]ie, uraniu – pe locul trei în lume.
Risc o mic\ previziune. Dac\ UE merge prost înc\ vreo c`]iva ani nu este deloc exclus ca ]\rile CSI, care privesc ast\zi mai mult spre Vest dec`t spre Moscova, s\ schimbe direc]ia privirii. Asta, cu condi]ia ca Uniunea Eurasiatic\ s\ mearg\ bine, lucru pe care nimeni nu-l poate garanta. Istoria ne arat\ c\ orice alc\tuire geo-politic\ din care a f\cut parte [i Rusia a sf`r[it prin a fi dominat\ de Rusia. Dar istoria nu se repet\ mereu [i, poate, aceasta va fi excep]ia de la regul\.

Mihai BACIU