TRĂIESC CA SĂ MĂNÂNC SAU MĂNÂNC CA SĂ TRĂIESC ?

21/11/19 ora:9:23am

O dată cu schimbările demografice şi a stilului de viaţă, în ultimii ani există o creştere a prevalenţei mondiale a obezităţii motivată prin creşterea disponibilităţii de alimente, ingestia zilnică cu mai mult de 100 kcal peste necesar, schimbări în compoziţia dietei şi în diminuarea activităţii fizice. Creșterea frecvenţei obezității în ultimii 30 de ani este dublată de o creștere dramatică a incidenţei diabetului. În ţările cu venit scăzut, obezitatea este mai frecventă la femeile de vârstă mijlocie, persoane cu status socioeconomic ridicat şi comunitățile urbane. În ţările mai bogate, obezitatea este întâlnită cu frecvenţă mare nu numai la femeile de vârstă mijlocie, ci a devenit din ce în ce mai frecventă în rândul copiilor şi adulților tineri. Mai mult decât atât, există tendința de a se asocia cu status socioeconomic scăzut, mai ales la femei, iar diferențele urban-rural sunt diminuate sau chiar inversate. Datorită faptului că riscul de diabet, boala cardiovasculară şi hipertensiune creşte continuu cu creșterea greutății, există o suprapunere între prevenția obezității şi prevenția altor boli cronice, în mod special diabetul zaharat tip 2.

Este necesar să se implementeze strategii care să îmbunătățească calitatea dietei. Fibrele alimentare ajută la scăderea în greutate, deci ar trebui consumate în cantităţi mai mari. Evitarea consumului de alimente cu densitate energetica mare, cum ar fi alimentele intens procesate care au conținut scăzut de fibre şi micronutrienţi, şi având, deci, o valoare nutrițională scăzută. Pentru a preveni obezitatea la copil, obiceiurile alimentare din familie joacă un rol important. Se pare că accesul şi expunerea la anumite fructe şi legume acasă este importantă pentru dezvoltarea preferințelor pentru aceste produse şi părinții trebuie să creeze modele de comportament pentru o dietă sănătoasă şi activitate fizica.

Un stil de viață sănătos presupune: o alimentație sănătoasă, exercițiu fizic zilnic, renunțarea la fumat, consumul limitat de alcool, respectarea orelor de somn. Alimentația sănătoasă nu înseamnă ca anumite alimente să fie interzise sau altele obligatorii. Este indicată o alimentație cât mai variată, astfel organismul va primi toate substanțele nutritive de care are nevoie. Energia necesară funcționării organismului provine din alimentele consumate şi este reprezentată de caloriile provenite din: glucide (55% din energie), proteine (15-20% din energie) şi lipide (25-30% din energie).

Recomandările nutriţioniştilor se realizează sub forma piramidei alimentare:

La baza piramidei avem exercițiul fizic urmat de consumul de apă, prin care asigurăm menținerea stării de sănătate. Următoarele două trepte reprezintă alimentele ce constituie fundamentul alimentației echilibrate: cereale, legume şi fructe. Avansând către vârful piramidei sunt prezente produsele lactatele, carnea şi ouăle, recomandate în cantităţi moderate. În vârful piramidei sunt situate grăsimile, dulciurile şi produsele zaharoase al căror consum este recomandat să fie cât mai rar şi în cantităţi cât mai reduse.

Reguli generale pentru un stil de viață sănătos: respectarea celor 3 mese principale ale zilei (cea mai consistentă fiind micul dejun, urmată de prânz şi cină), reducerea consumului de alimente ce conțin grăsimi saturate precum: mezeluri, margarină, prăjeli, maioneze, carne grasă de porc, lactate nedegresate, reducerea consumului de dulciuri, sucuri şi alte alimente ce conțin zahăr în exces, consumul de alimente cu conținut crescut de fibre precum: fructe, legume, cereale integrale, consumul de sare să fie cu moderație, se recomandă ierburi şi plante aromatice pentru asezonarea mâncărurilor, consum zilnic a 2 litri de apă, examinarea etichetele produselor alimentare şi selectarea pe cele cu conținut redus  de zaharuri, sare, grăsimi saturate sau trans.