SIGURANŢA ALIMENTAŢIEI

9/08/18 ora:2:30am

În ultima perioadă problemele de siguranţă alimentară sunt percepute de populaţie ca având potenţial de risc mai mare legat de sănătate, decât de aspectele nutriţionale. Creşterea incidenţei afecţiunilor cu punct de plecare alimentar se datorează unui număr de factori care includ schimbările ce au loc în producţia alimentară, sistemelor noi de procesare, lanţuri de distribuţie  mai lungi şi noi metode de preparare şi depozitare.dr-cobuz

Intensificarea producţiei alimentare şi consolidarea industriei multinaţionale creează posibilitatea ca bolile să afecteze un număr crescut de consumatori. Afecţiunile apărute prin consum de alimente insalubre sunt toxiinfecțiile alimentare. Infecţiile survin când microorganismele sunt prezente în alimente şi sunt ingerate o dată cu acestea. Simptomele sunt uşoare, persoanele își revin în câteva zile după episodul acut. Simptomele acute includ: diaree, crampe, dureri epigastrice, vărsături, febră. Anumite toxiinfecţii alimentare sunt mai grave pentru grupurile vulnerabile precum copii, nou-născuţi, femei însărcinate, vârstnici, persoanele cu malnutriţie. Toxoplasmoza, o infecţie parazitară asociată cu consumul alimentelor crude sau preparate incomplet, poate cauza probleme serioase femeilor însărcinate ducând la decesul fătului sau la afectarea sistemului nervos al acestuia.

În timpul secolului XX pasteurizarea laptelui şi dezinfecţia apei, au contribuit la controlul bolilor de origine alimentară şi hidrică cum ar fi febra tifoidă şi tuberculoza. În orice caz, în ultimele două decenii noi agenţi patogeni au apărut. Motivele sunt complexe, dar pot fi atribuite sistemelor intensive actuale de producere a alimentelor şi globalizării aprovizionării. Mulţi din aceşti agenţi patogeni nou apăruţi, au caractere comune, mulţi având o sursă de origine animală şi în general nu cauzează îmbolnăviri severe animalului gazdă. S-a observat că microorganismele sau toxinele lor sunt în mod direct sau indirect legate de efecte negative asupra sănătăţii pe termen lung. Anumite sechele pot să apară după toxiinfecţii alimentare: artrita reactivă şi sindroamele reumatoide, endocardita, boli renale, cardiace şi neurologice; acestea apar în 2-3% din cazuri, iar consecinţele pe termen lung asupra sănătăţii au o gravitate mai mare decât boala acută. Complicaţiile cronice secundare nu sunt întotdeauna legate epidemiologic de o toxiinfecţie alimentară deoarece aceste date nu sunt corelate intotdeauna, iar simptomele sunt dificil de relaţionat temporal. Anumite cazuri au fost raportate;  aproximativ 2% din pacienţi au dezvoltat artrită reactivă datorită salmonelozei asociată cu consumul laptelui contaminat; se estimează că până la 10% din pacienţii cu enterocolită hemoragică pot dezvolta sindromul hemolitic uremic, o complicaţie severă a infecţiei cu E. coli enteropatogen (prezentată actual pe larg în media) care este caracterizat prin insuficienţă renală acută, anemie hemolitică şi trombocitopenie.

Anumite toxiinfecţii alimentare sunt mai grave pentru grupurile vulnerabile precum copii, nou-născuţi, femei însărcinate, vârstnici, persoanele cu malnutriţie, imunocompromişi. Lysteria monocyrogenes afectează în special indivizii imunodeprimaţi, femeile însărcinate, nou-născuţii şi vârstnicii. Deşi listerioza apare rar, cu o rată a  incidenţei anuale de 2-10 cazuri la milion, rata mortalităţii este mare, de obicei între 20-30%. Toxoplasmoza, o infecţie parazitară asociată cu consumul alimentelor crude sau preparate incomplet, poate cauza probleme serioase femeilor însărcinate ducând la decesul fătului sau la afectarea sistemului nervos al acestuia.

Pentru a evita apariţia toxiinfecţiilor alimentare, este esenţial să respectaţi câteva reguli, cum ar fi: asiguraţi-vă că produsul cumpărat este în termen şi nu prezintă o culoare ciudată sau miros neplăcut; reduceţi la minimum timpul între achiziţionarea produselor din carne din supermarket şi refrigerarea acestora; spălaţi-vă obligatoriu pe mâini înainte să gătiţi mâncarea; nu folosiţi aceleaşi instrumente sau recipiente pentru tăierea sau păstrarea cărnii crude cât şi pentru prepararea legumelor şi fructelor care vor fi consumate nepreparate termic; păstraţi alimentele perisabile în frigider, la temperaturi mai mici sau egale cu 4 grade Celsius şi evitați reîncălzirea şi consumul alimentelor preparate anterior la temperaturi crescute; consumaţi alimentele corect prelucrate/procesate;  nu consumaţi produse lactate nepasteurizate (lapte crud);  consumaţi mâncarea imediat după pregătirea ei, nu după ce a stat ore întregi la temperatura mediului ambiant; păstraţi o curăţenie riguroasă pe toate suprafeţele din bucătărie; protejaţi alimentele faţă de accesul insectelor şi îndepărtaţi corespunzător resturile alimentare.

Pentru a obţine răspunsuri pozitive din partea populaţiei, medicul specialist nutriţionist trebuie să informeze şi să explice bazele ştiinţifice ale modului de preparare, depozitare şi consum a alimentelor, astfel încât să nu existe efecte negative faţa de starea de nutriţie şi sănătate.

 Dr. Claudiu Cobuz

Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Doctor în ştiinţe medicale

Email: cobuzclaudiu@yahoo.com