SĂNĂTATE ŞI VIAŢĂ

Sănătatea poate fi considerată un miraj. O putem atinge, dar niciodată n-o deţinem în totalitate. Sănătatea nu e ceva ce poţi poseda, ci un proces; e o cale de a fi. Niciodată nu putem spune „sunt absolut sănătos”, ci putem fi mereu în mers, în înaintare, căutând să atingem o ţintă care, în sine, e de neatins.

În lumea relaţiilor umane e ca în lumea naturii. Dacă sunt lăsat să-mi urmez concepţiile şi părerile, fără să fiu corectat sau împiedicat, de multe ori mă voi îndrepta, din ce în ce mai repede, către o ţintă greşită. Cât de multă nevoie este de contraforţele corectoare ale părerilor altora, de concepţiile, de experienţa, de înţelepciunea şi de judecata altora, pentru a-mi ajuta să ajung acolo unde trebuie, bucurându-mă astfel de călătorie şi atingându-mi ţinta! Cunoaşteţi vreun om ale cărui idei să fie infailibile, care e perfect echilibrat în toate fazele vieţii şi a cărui înţelegere a adevărului e fără greş? Nu avem nevoie cu toţii de cunoaşterea tuturor aspectelor adevărului, dând fiecăruia valoarea pe care o are pe scara existenţei? Nu trebuie să învăţăm să luăm hotărâri, bazaţi pe evaluarea observaţiilor, a diferitelor păreri, comparându-le şi cântărindu-le după criteriile adevărului? În domeniul sănătăţii există legi sigure, neschimbătoare, care condiţionează sănătatea şi boala pentru plante, animale şi oameni, fapte şi legi care sunt deasupra oricărei dispute, păreri sau preferinţe. Interesant e că multe dintre aceste date sunt foarte vechi, atât de vechi, încât se pare că au fost uitate de cei care intră în mileniul al treilea. Altele sunt prea noi, se pare, atât de noi, încât n-a fost timp să ajungă la urechile tuturor, nici măcar la urechile medicilor, atât de ocupaţi cu diagnosticul şi cu tratamentul bolnavilor, încât nu prea le mai rămâne timp pentru medicina preventivă. Din acest motiv, îndrăznim să prezentăm aspectele uitate sau încă insuficient cunoscute, conştienţi că uneori acestea şochează, căci implică nu numai nişte informaţii, ci şi gusturile noastre, la care ţinem atât de mult.

Conştient sau inconştient, oamenii fac sacrificii, de un fel sau altul. Din nefericire, cei mai mulţi sacrifică sănătatea, familia, religia sau alte valori, pentru a câştiga plăcerile trecătoare ale bogăţiei, ale puterii sau ale renumelui. Cu toţii trebuie să înţelegem aceasta şi să ne străduim să menţinem un echilibru în toate domeniile vieţii, ceea ce, în zilele noastre, nu e chiar atât de uşor şi nu se poate realiza fără un efort conştient şi susţinut. Pentru aceasta e nevoie, înainte de toate, de informaţii competente. De multe ori, este extrem de greu să găseşti drumul cel bun în mijlocul atâtor informaţii, adeseori contradictorii, în legătură cu sănătatea şi să înţelegi de ce senzaţiile zilei de azi vor deveni mâine ceva de care să te jenezi. Exemplul cel mai la îndemână e acela al nenumăratelor metode de slăbire, susţinute cu atât mai vehement, cu cât persoana care le propagă e mai necunoscătoare în domeniul nutriţiei. De asemenea, e greu ca, în mijlocul multiplelor obligaţii, să menţinem intacte relaţiile familiale şi sociale, fără a pierde din vedere adevărata ţintă a vieţii.

Aruncând o privire în urmă, constatăm că realizările ştiinţelor medicale din ultimele decenii sunt enorme. Premiile Nobel acordate şi în toamna trecută confirmă faptul că, cel puţin în domeniul cercetărilor ştiinţifice, ne găsim pe nişte culmi ameţitoare. Deoarece nu ne putem alege părinţii şi nici nu stă în puterile noastre să creăm un mediu înconjurător ideal, sănătatea populaţiei din zilele noastre depinde, în primul rând, de ceea ce suntem dispuşi să facem pentru noi înşine, în special în ceea ce priveşte hrana, băuturile, activitatea fizică şi faptul că fumăm sau nu. Fără a desconsidera realizările şi posibilităţile medicinei moderne, trebuie să ne obişnuim cu gândul că noi suntem răspunzători de sănătatea noastră şi că nimeni nu va face pentru noi ceea ce putem şi ceea ce ţine de noi ca să facem.

“Între noi şi cer sau iad nu este decât viaţa, elementul cel mai fragil din univers”, a afirmat Blaise Pascal. „Sănătatea nu este totul”, a spus cineva, „însă, fără sănătate, totul este nimic”. Iar filozoful german Schopenhauer afirma: „Nouă zecimi din fericirea noastră se bazează pe sănătate”. Şi fiindcă toţi oamenii vor să fie fericiţi, nu ne mirăm de ce se vorbeşte atât de des despre sănătate. Este adevărat că, până la o anumită vârstă, sănătatea pare să fie ceva de la sine înţeles, la care majoritatea oamenilor n-au timp să se gândească, de parcă sănătatea ar fi un cont inepuizabil în bancă de miliarde. Aşa se face că, în vâltoarea multiplelor preocupări, cei mai mulţi nici nu se gândesc că ar avea rost să facă ceva pentru sănătatea moştenită fără vreun efort special, de la părinţi, şi pe care speră s-o transmită urmaşilor lor.

 Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Lector universitar, Doctor în ştiinţe medicale

Email: [email protected]