Friday , March 29 2024

Sănătate şi longevitate

Datele statistice arată că, în țări dezvoltate precum Germania, 10% din populaţie este mereu bolnavă şi sub îngrijire medicală. Iar sondajele efectuate au constatat că numai 10% din populaţie se simte absolut sănătoasă. Desigur, cifrele diferă în funcţie de vârstă. Printre cei care au depăşit 60 de ani, fiecare a treia persoană urmează un tratament medical. Dacă 10% din populaţie e în permanenţă bolnavă, dacă printre vârstnici fiecare a treia persoană urmează un tratament medical şi dacă numai fiecare a zecea persoană se simte absolut sănătoasă, atunci trebuie să ne îndoim că sănătatea constituie starea de normalitate. Situaţia e asemănătoare şi în alte ţări. Factorii care influenţează sănătatea noastră se pot împărţii în patru grupe: factori biologici care sunt predispoziţia genetică, vârsta, diferite infecţii, alergii; factori de mediu: ocupaţia, aerul, apa, mijloacele de circulaţie, statutul social; stilul de viaţă: alimentaţia, sedentarismul, stresul, drogurile, medicamentele; sistemul de organizare a societăţii: asigurările de boală, măsurile profilactice, cheltuielile legate de îngrijirea sănătăţii.

Trecând în revistă factorii care influenţează sănătatea, observăm că foarte mulţi dintre ei nu pot fi modificaţi, oricâtă bunăvoinţă am avea – înzestrarea genetică, vârsta, alergiile, infecţiile, aerul, apa nu ţin de noi. Singurul domeniu care ţine de voinţa noastră este acela al stilului de viaţă: ce şi cât mâncăm, viaţa activă sau sedentară, consum de alcool, cafea, tutun sau alte droguri.

O modalitate de a evalua impactul stilului de viaţă asupra longevităţii este luarea în consideraţie a aşa-numitei „vârste sănătoase”. De exemplu, o persoană de 50 de ani, care practică un număr suficient de obiceiuri sănătoase, poate avea aceeaşi vârstă fiziologică sau aceeaşi sănătate ca cineva de 35 de ani. Am putea spune că vârsta sănătăţii persoanei respective este de 35 de ani. În schimb, un om de 50 de ani, care n-a respectat un stil de viaţă sănătos, poate avea o sănătate corespunzătoare vârstei de 70 de ani. Cu alte cuvinte, vârsta sănătăţii cuiva poate fi mai mare sau mai mică decât vârsta cronologică, în funcţie de numărul factorilor de stil de viaţă adoptaţi.

Doi autori americani au iniţiat un studiu, pentru a vedea care factori ai stilului de viaţă ajută la prelungirea vieţii. Observându-i pe cei 7.000 de locuitori ai orăşelului californian Alameda County, au găsit că sunt 7 obiceiuri, sau factori ai stilului de viaţă, care influenţează longevitatea: zilnic, 7 sau 8 ore de somn, să nu se mănânce nimic între mese, masa de dimineaţă să fie luată cu regularitate, menţinerea greutăţii corporale în limite normale, activitatea fizică efectuată în mod regulat, abţinerea de la alcool sau, cel puţin, un consum moderat, abţinerea de la fumat.

Printr-o justă folosire a voinţei, stilul de viaţă poate fi schimbat, deoarece puterea de a decide, de a face alegeri şi de a urma calea aleasă fac parte din natura umană – pentru a lua hotărârile necesare trebuie să fim, în prealabil, informaţi. Majoritatea dintre noi nu acceptă actul deliberat al sinuciderii – totuşi, mulţi introduc în organism o serie de substanţe dăunătoare, care vor duce la deces prematur sau vor altera mult calitatea vieţii. Mai sunt unii care cred că trăsăturile moştenite, adică factorii genetici, sunt determinanţii principali ai sănătăţii şi, în consecinţă, adoptă o atitudine fatalistă. Realitatea este că, pentru cei mai mulţi dintre noi, sănătatea depinde de încă doi factori: de ceea ce introducem în corp şi de ceea ce facem cu organismul nostru. Cu alte cuvinte, sănătatea ţine de stilul de viaţă.

Chiar dacă nu putem schimba moştenirea genetică, putem schimba stilul de viaţă. Iar schimbările efectuate pot preveni sau pot împiedica dezvoltarea unor boli pentru care suntem predispuşi genetic. Cineva a spus că „genele defectuoase încarcă arma, stilul de viaţă apasă pe trăgaci”. Se pare că, în zilele noastre, şansele de a atinge vârsta de 100 de ani sunt mai bune ca oricând. La începutul secolului XX, în Germania, speranţa de viaţă a unei fetiţe era de 44 de ani, azi este de 80. Genele ar permite să trăim 120 de ani, iar pentru ca aceşti ani să aibă şi calitate, aceasta ţine în mare măsură de fiecare dintre noi. Căci viteza proceselor de îmbătrânire n-o determină numai genele. Alimentaţia sănătoasă, evitarea fumatului şi a alcoolului, precum şi activitatea fizică, ar putea prelungi viaţa cu 10 până la 20 de ani.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Lector universitar, Doctor în ştiinţe medicale

Email: [email protected]

Vezi si

Dr. Cobuz: Alimentația în post

Dacă pornim de la explicația cuprinsă în DEX- postul reprezintă interdicția de a mânca unele …