ROLUL ALIMENTELOR ÎN ORGANISM

Alimentele sunt substanțe prelucrate sau neprelucrate, destinate pentru nutriția umană și menite a satisface necesarul trofic și energetic în vederea menținerii funcțiilor vitale, asigurării creșterii și dezvoltării organismului, păstrării aptitudinilor pentru activitățile fizice și psihice. Consumul de alimente implică administrarea exclusiv orală. Alimentul este un produs complex care contribuie la satisfacerea nevoilor organismului: asigură substanțe pentru sintezele proprii, asigură necesarul de energie, întreține viața și în același timp răspunde unor dorințe, deci face plăcere omului. Conform unei definiții clasice (Tremolieres), alimentul este un produs care conține principii nutritive, este hrănitor, este susceptibil de a satisface apetitul, deci este apetisant și este acceptat ca aliment de societate, deci devenit obișnuință. Manualul de procedură al Codex Alimentarius definește alimentul astfel: “Orice substanță prelucrată, parțial prelucrată sau brută, destinată alimentației umane, incluzând băuturile, guma de mestecat și toate substanțele utilizate la fabricarea, prepararea și tratarea alimentelor, excluzând substanțele utilizate numai sub formă de medicamente, cosmetice și tutunul”. Suplimentele alimentare, numite și suplimente nutriționale sau suplimente dietetice sunt reprezentate, în special, de vitamine și/sau biominerale, destinate administrării orale, necesitatea lor fiind impusă de rolul nutrițional (se exclude scopul medical). Suplimentele nutriționale sunt destinate persoanelor sănătoase la care aportul alimentar de nutrienți este inadecvat; în unele cazuri, acestea sunt recomandate datorită unor cerințe nutriționale specifice legate de: starea fiziologică (sarcină, alăptare, convalescență, vârstă înaintată), activități fizice intense (sportivi, etc).

În funcție de concentrațiile în care se găsesc în produsele alimentare, de rolul lor fiziologic și biochimic, principiile nutritive se clasifică în: macronutrienți – proteine, glucide, lipide; micronutrienți – substanțe minerale (biominerale,vitamine); alți nutrienți – apă, fibre alimentare, substanțe biologic active, acizi organici, pigmenți, enzime, etc. Cu excepția oxigenului, esențial pentru procesul de respirație, și a apei, care alcătuiește mediul vital, toți ceilalți compuși sunt furnizați de alimente. Între nevoile organismului uman în factori nutritivi și în asigurarea acestora prin alimente consumate, trebuie să existe un echilibru care este realizat prin “rația” alimentară echilibrată și complexă. Acest echilibru se referă atât la cantitatea de principii nutritive asigurate organismului prin alimente, cât și prin calitatea acestora. Orice dezechilibru apărut în cantitatea sau în calitatea factorilor nutritivi are repercusiuni imediate sau în timp asupra sănătății.

Factorii nutritivi se găsesc în cantități variabile în diferite alimente consumate de om și au, în economia organismului, o serie de roluri importante: rol morfologic sau plastic – alimentele aduc organismului materialul necesar elaborării substanțelor proprii, asigurând prin aceasta refacerea și acoperirea pierderilor tisulare intervenite în timpul funcționării sale cât și pentru creșterea organismului tânăr; acest rol este îndeplinit în special de proteine, unele elemente minerale (calciu, fosfor, fier, fluor) și unele categorii de lipide (fosfatide). Rol energetic – prin biodegradarea unor substanțe în organism se eliberează energia necesară proceselor vitale ale organismului; la aceste procese participă mai ales glucidele, lipidele, compușii cu legături macroergice (adenozin trifosfat, creatinfosfat, etc.). Rol catalitic (efector), caracteristic pentru diferiți compuși biochimici care influențează procesele biologice (ca activatori sau inhibitori) și controlează interacțiile specifice unor căi biochimice – enzimele, vitaminele (efectori exogeni nutriționali) și hormonii (efectori endogeni metabolici și chiar exogeni nutriționali); unele elemente minerale asigură desfășurarea reacțiilor biochimice care stau la baza fenomenelor vitale. Rol informațional, realizat de unele macromolecule proteice (acidul dezoxiribonucleic și acidul ribonucleic) care pot stoca și transmite informația prezentă în secvența nucleotidelor constituiente. Transmiterea informației genice (conținută de gene) se realizează la nivel de organism, în filiația generațiilor și respectiv la nivel de celulă, în cursul diviziunii celulare.

În concluzie, orice aliment, pentru a fi inclus în dietă, trebuie să asigure un anumit aport de nutrienți, care să permită desfășurarea tuturor activităților și funcțiilor biologice în condiții optime. Pentru a fi acceptat de consumator, alimentul cu valoare nutritivă corespunzătoare trebuie să fie apetisant; de altfel, un aliment trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să acopere necesitățile fiziologice ale organismului; să satisfacă o plăcere (plăcerea de a consuma un aliment agreabil). Din aceste motive, dieta zilnică trebuie să fie rezultatul unei selecții între diferite tipuri de produse alimentare care să stea la baza alcătuirii unui meniu adecvat.

 

Dr. Claudiu Cobuz – Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Doctor în științe medicale

Email: [email protected]