RETINOPATIA DIABETICĂ

7/03/19 ora:2:21am

Diabetul zaharat (DZ) nu ar fi o stare atât de gravă, pe cât este, dacă nu ar avea consecinţe negative majore: scurtarea duratei de viaţă, în medie cu 10 ani, şi înrăutăţirea ei prin hiperglicemia cronică care contribuie, în mod decisiv, la apariţia complicaţiilor specifice, cele care determină creşterea mortalităţii şi morbidităţii acestei îngrijorătoare condiţii patologice. Retinopatia diabetică este rezultatul modificărilor vasculare şi tisulare ce se produc în structura retinei, fiind cea mai gravă manifestare oculară a diabetului zaharat, afectând teritoriul microcirculaţiei retiniene. Prevalenţa este dependentă de durata de evoluţie a diabetului zaharat, apariţia ei la cazurile cu vechime sub 10 ani fiind foarte rară, în timp ce la cazurile cu vechime peste 20 de ani, aproape toţi pacienţii prezintă un anume grad de afectare retiniană.

Unii dintre factorii de risc pentru retinopatia diabetică precum terenul genetic, vârsta la debutul diabetului, durata de evoluţie a bolii – nu pot fi controlaţi, dar alţii precum dislipidemiile, controlul glicemic, fumatul etc., pot fi abordaţi în vederea scăderii riscului de a dezvolta retinopatie. La pacienţii cu debutul DZ tip 1 înaintea vârstei de 30 de ani, incidenţa retinopatiei este de 50%, iar după 30 de ani, de 90%. Un control glicemic adecvat, apreciat prin valoarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c) sub 7%, întârzie apariţia retinopatiei diabetice cu ani de zile. Neovascularizaţia retinei este una dintre cele mai grave leziuni vasculare din cadrul retinopatiei diabetice, existenţa sau absenţa neovaselor marcând cele două mari forme de retinopatie diabetică: proliferativă şi neproliferativă.

Depistarea precoce a retinopatiei diabetice: Toţi pacienţii cu DZ sunt supuşi pericolului de a dezvolta, în timp, retinopatie diabetică. Necesitatea depistării precoce a manifestărilor severe de retinopatie diabetică impune includerea acestor pacienţi într-un program riguros de screening. Metoda de screening cea mai eficientă, din punct de vedere al raportului cost-accesibilitate-beneficii, este examenul fundului de ochi, realizat prin oftalmoscopie directă.

Diagnosticul retinopatiei diabetice: Toţi pacienţii cu DZ, dar mai ales cei cu durată îndelungată a bolii sau cu control glicemic rău, trebuie avertizaţi asupra riscului pierderii vederii. În cadrul consultaţiilor ei sunt chestionaţi sistematic despre eventualele simptome ca de exemplu: scăderea acuităţii vizuale, pentru aproape sau departe, înceţoşarea vederii, cercuri luminoase în jurul punctelor de lumină, linii sau puncte care se mişcă în faţa privirii. Vederea înceţoşată poate fi simptomul prevestitor al edemului macular sau expresia clinică a cataractei. Diagnosticul de retinopatie diabetică se stabileşte pe baza examinării oftalmologice a retinei, examinare care se face prin oftalmoscopie directă sau indirectă.

Tratamentul: Nu exista vindecare în cazul retinopatiei diabetice, cu toate acestea laserterapia (fotocoagularea) este eficientă în prevenirea pierderii vederii dacă se practică înainte ca retina să sufere leziuni severe. Extragerea chirurgicală a corpului vitros (vitrectomia) se face atunci când apar hemoragii intravitroase sau în cazul dezlipirii de retina. Tratamentul retinopatiei este eficient în prevenirea, întârzierea şi reducerea pierderii vederii, dar nu realizează o vindecare. Persoanele care au fost tratate pentru retinopatie sunt monitorizate frecvent de medicul oftalmolog.

Există anumiți pași care pot fi urmați pentru a preveni pierderea vederii în urma retinopatiei diabetice: controlul periodic al glicemiei şi al tensiunii arteriale, examinarea periodică oftalmologică (screening-ul retinopatiei diabetice nu previne apariția bolii, dar ajută la evitarea apariției complicațiilor şi indică tratamentul precoce), reducerea nivelelor colesterolului seric, evitarea fumatului, evitarea efortului fizic excesiv (anumite activități, de genul ridicării de greutăţi sau sporturi de contact, pot determina hemoragii la nivelul globului ocular în momentul impactului, sau din cauza presiunii crescute).

Explozia diabetului zaharat şi a principalelor sale complicaţii cronice micro- şi macrovasculare reprezintă una dintre marile probleme de sănătate publică. Impactul medical, social şi economic al acestui fenomen este uriaş. Costurile directe şi indirecte ale diabetului şi ale complicaţiilor sale, precum şi scăderea lungimii vieţii şi calitatea ei au consecinţe economice considerabile. Terapia adecvată întârzie apariţia primei complicaţii cu aproximativ 15 ani. Prin terapia intensificată a controlului glicemic, aceste complicaţii pot fi reduse cu peste 75%. Pentru politicieni şi specialiştii în sănătate publică, este o sugestie de a investi în sănătatea primară a diabetului zaharat. Pentru clinicieni provocarea este de a crea strategii cost eficienţă şi de a realiza o asistenţă de înaltă calitate a  pacientului cu diabet zaharat.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Lector universitar, Doctor în ştiinţe medicale

Email: cobuzclaudiu@yahoo.com