NUTRIŢIA PE INTERNET

7/06/18 ora:2:34am

Nutriţia este un domeniu care a ajuns „la modă” din numeroase motive, unul din ele fiind epidemia globală de boli de nutriţie, în primul rând obezitatea şi diabetul zaharat tip 2. Chiar şi în rândul persoanelor care nu au aceste afecţiuni, o mare parte a populaţiei este nemulţumită de propriul aspect. În al doilea rând, ne confruntăm cu o „epidemie” de alimente de proastă calitate. În al treilea rând, stilul de viaţă modern implică elemente predispozante pentru aceste afecţiuni: sedentarismul, stresul, orarul de somn inadecvat, tehnologia. Practic, o mulţime de elemente converg la răspândirea atât a problemelor de greutate, cât şi a nemulţumirii legate de propria greutate. Consecinţa directă este că, în astfel de contexte, apar şi foarte mulţi „furnizori de soluţii” care au o populaţie largă de potenţiali clienţi şi o agendă clară (clickuri, vizualizări, vânzări etc.). Iar al patrulea element, cel care le agravează pe toate celelalte, este circulaţia facilă a informaţiei.dr cobuz

Internetul abundă de informaţie proastă şi, din păcate, şi de persoane receptive la astfel de informaţii. În acest sens sunt foarte multe metode de a slăbi care funcţionează pe termen scurt. Multe persoane pot mânca doar carne şi brânză două săptămâni şi vor slăbi cu siguranţă sau pot mânca o zi lactate şi o zi fructe sau pot face multe alte „diete” de pe Internet şi pot slăbi cu ele. Din păcate, aceste diete nu au elementul cel mai important: durabilitatea şi siguranţa, iar ce se întâmplă după dietă este, în cele mai multe cazuri, un surplus de kilograme faţă de cele de la care s-a pornit şi o mare dezamăgire, ba chiar învinovăţirea că „nu a mai existat voinţa de a continua dieta” (în realitate explicaţia constă în fenomenele de apărare a organismului faţă de agresiunea constituită de dieta în sine, cel mai cunoscut fiind scăderea metabolismului bazal în scopul de a conserva resursele şi a asigura supravieţuirea – ceea ce înseamnă că slăbitul se opreşte). Alături de acestea există, desigur, numeroase riscuri medicale ale dietelor, printre care: căderea părului, constipaţia, anemia, tulburările de ciclu menstrual, tulburările de ritm cardiac, leşinurile (lipotimiile), litiaza biliară etc.

Americanii cheltuie miliarde pe produse de sănătate şi diete în fiecare an. De la cărţi şi planuri de diete până la alimente şi DVD-uri, noi consumăm tot. Este firesc să fim atraşi de orice cale care ne promite rezultate mari cu puţin efort, însă nu se rezumă totul aici. Persoanele care se consideră a fi raţionale sunt adesea păcălite de jumătăţile de adevăruri şi de declaraţiile de marketing făcute în numele ştiinţei. Aici înfloreşte industria dietelor. Profitând de dorinţa publicului de a primi informaţii practice, aşa-numiţii experţi ne vând orice, de la storcătoare de fructe la suplimente, convingându-ne mereu că ar trebui să trăim pentru totdeauna mulţumită sfaturilor lor. Nu ar trebui să funcţioneze, dar funcţionează. Un efect secundar la fel de răspândit şi foarte puţin cunoscut este faptul că, prin orice dietă proastă, o persoana îşi scade şansele pe termen lung de a mai avea o greutate bună. Practic, după orice eşec al unei diete proaste (oricare ar fi ea: regim disociat, înfometare, regim fără carbohidraţi nesupravegheat medical etc.) şansele ca o următoare dietă să funcţioneze sunt tot mai mici. Există persoane care nu mai reuşesc să slăbească orice ar face din ce scrie pe Internet tocmai pentru că au antecedente de diete proaste. Din păcate acestea constituie majoritatea cazurilor care ajung la specialist. Tot din păcate există această memorie pe termen lung a organismului care face ca orice dietă proastă să se plătească mai târziu.

Pentru a ieşi din generalizările care, întotdeauna, cuprind şi nedreptăţi, trebuie spus că există şi părţi din nutriţia comercială de pe Internet care sunt de lăudat, atunci când promovează idei corecte din punct de vedere medical, şi când nu îşi asumă competenţe peste nivelul de calificare al persoanelor implicate. Când însă este vorba despre boli (în mod special obezitate), demersul trebuie să fie întotdeauna dirijat de un medic, de preferat un medic specializat în diabet, nutriţie şi boli metabolice, pentru că obezitatea şi celelalte boli nutriţionale implică şi alte probleme medicale decât strict consumul de alimente. Acestor probleme (profil metabolic, hormonal, afecţiuni cardiovasculare, diabet zaharat etc.) nu le poate face faţă un „nutriţionist” care se ocupă doar cu diete, şi care s-ar putea numi cel mult „dietetician”. Pentru a concluziona, bolile trebuie tratate de medic. În schimb, în absenţa bolilor, orice iniţiative legate de promovarea alimentaţiei şi stilului de viaţă sănătos sunt de apreciat şi încurajat, în limitele în care, în primul rând, nu dăunează sănătăţii.

 

 

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Lector universitar, Doctor în ştiinţe medicale

Email: cobuzclaudiu@yahoo.com