Neuropatia diabetica

14/05/14 ora:9:55pm

 

cobuzclaudiu
Diabetul zaharat, în evoluţie poate fi însoţit de numeroase alte entităţi morbide. Unele dintre acestea sunt considerate complicaţii, atunci când reprezintă o consecinţă, mai mult sau mai puţin directă, a procesului diabetogen. Neuropatia diabetică reprezintă afectarea nervilor. Cea mai frecventă formă a neuropatiei diabetice este polineuropatia senzitivă simetrică distală. Majoritatea manifestărilor sunt cronice şi progresive. Formele de neuropatie diabetică acută şi subacută sunt foarte severe, pentru o perioadă de timp, luni de zile, dar au avantajul că se remit aproape spontan. Neuropatia diabetică autonomă poate îmbrăca aspecte grave, ireversibile, invalidante: hipotensiune arterială ortostatică, diaree cronică, gastropareză, vezică urinară neuropată. Neuropatia diabetică a membrelor superioare este extrem de rară. Atunci când există acuze sugestive (parestezii, dureri), ele sunt cauzate în marea majoritate a cazurilor de patologia coloanei vertebrale cervicale.
Polineuropatia distală simetrică este forma clinică cel mai des întâlnită în care tulburările de sensibilitate domină tabloul clinic. Simptomele debutează la nivelul degetelor de la picioare şi sunt variabile: senzaţia de furnicături, dureri spontane sub formă de arsuri intense, înţepături, crampe. Iniţial sunt localizate până la nivelul gleznei, având o evoluţie centripetă, progresând către gambe, rar coapse şi regiunea abdominală. Membrele superioare sunt mult mai rar afectate. Simptomele se agravează în timpul nopţii, datorită predominanței tonusului parasimpatic. Semnele disfuncţiei vegetative (hipotensiune ortostatică, tahicardie de repaus, pupile cu reacţie întârziată la lumină) sunt de asemenea frecvente. Aspectul pielii picioarelor este variabil de la piele uscată, prin denervarea glandelor sudoripare, până la aspectul pseudo-inflamator, cu degete roşii, uneori umede şi piele lucioasă. În unele cazuri, în care sunt afectate şi fibrele groase, mielinizate, sensibilitatea vibratorie este diminuată. Pot apărea grade variate de atrofie şi hipotonie musculară, iar în cazurile severe, ataxie senzorială.
Diagnosticul neuropatiei periferice senzitivo-motorii cuprinde evidenţierea simptomele caracteristice. Durerea este un simptom ce are caractere diferite: surdă, lancinantă, tenace, nocturnă, sub formă de arsuri sau înţepături. Alte simptome de însoţire pot fi: parestezii (furnicături, prurit), disestezie (atingeri dureroase insuportabile), senzaţie de cald sau din contră de rece, crampe nocturne, nesiguranţa în mers (senzaţie de mers pe un start de gumă sau vată). O situaţie particulară este cea a sindromului dureros – nedureros la care pe lângă durerile şi paresteziile acuzate de pacient, se remarcă o profundă deprimare a sensibilităţii pentru durere. Pacientul îşi pierde chiar şi identitatea părţii insensibile şi din această cauză evaluarea obiectivă a sensibilităţii superficiale şi profunde (tactilă, vibratorie, termică) reprezintă un element de mare valoare în profilaxia şi diagnosticul piciorului diabetic. Inspecţia arată, în cazul acestor pacienţi, modificări de formă ale piciorului – boltă plantară aplatizată sau din contră hiperexcavată. Investigaţiile paraclinice pentru confirmarea existenţei neuropatiei şi aprecierea gravităţii acesteia, constau dintr-o serie de teste facile: testarea sensibilităţii vibratorii, a sensibilităţii tactile şi a celei termice. Determinarea afectării sensibilităţii dureroase în sensul scăderii (hipoestezie, anestezie) sau al creşterii ei (hiperestezie) – se realizează prin aplicarea moderată dar suficient de tare a unui ac fin astfel încât să fie provocată o senzaţie dureroasă şi nu una tactilă.
Tratamentul are drept scop prevenirea complicațiilor si reducerea simptomelor existente. Nu exista tratament curativ pentru neuropatia diabetica. O dată instalată, tratamentul se concentrează pe profilaxia secundară (îndepărtarea factorilor de agravare) ce constă în menținerea nivelului glicemiei la o valoare țintă. În cazul traumatismelor şi rănilor, de orice natură, neglijate de la nivelul picioarelor, soluția finala poate fi amputația. Medicamentele utile în tratarea neuropatiei diabetice sunt prescrise de medicul diabetolog în funcţie de particularităţile fiecărui pacient. Aceste tratamente pot sa includă medicamente sau unguente care reduc durerea.
Sfaturi practice: Deoarece neuropatia diabetică este o complicație progresivă în diabetul zaharat, trebuie acordată atenție nivelului glicemiei, întrucât neuropatia poate afecta nervi din întregul organism. De asemenea, trebuie urmărit zilnic aspectul picioarelor. Reducerea riscului de a dezvolta neuropatie diabetica poate fi realizat prin: controlul tensiunii arteriale; exercițiul fizic regulat şi menținerea unei greutăți corporale adecvate; întreruperea fumatului; limitarea ingestiei de alcool; regim alimentar echilibrat.

 Dr. Claudiu Cobuz

Medic specialist diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice
Doctor în ştiinţe medicale
Email: cobuzclaudiu@yahoo.com