Necesarul energetic al organismului

Necesarul caloric al unui organism variază în limite largi, de la un individ la altul și chiar la același individ în funcție de starea fiziologică, de condițiile de mediu în care trăiește, dar mai ales în funcție de cheltuielile de energie ale organismului. În prezent, se admite că pentru organism există un necesar energetic minim, indispensabil funcțiilor vitale, care a condus la definirea conceptului de necesar energetic de bază; acesta asigură statusul energetic al așa numitului metabolism bazal. În relație cu necesarul energetic de bază, raportat la acesta se află energia necesară organismului pentru: desfășurarea proceselor specifice de încorporare a alimentelor, activitatea musculară caracteristică activităților curente și a celor profesionale, asigurarea funcțiilor de termoreglare.

Pentru calcularea necesarului energetic al organismului uman se însumează energia necesară pentru metabolismul bazal, pentru activitatea musculară, pentru termoreglare și acțiunea dinamică specifică a alimentelor. Comitetul de experți ai Organizației Mondiale a Sănătății a propus utilizarea termenului de “adult de referință” pentru stabilirea aportului energetic. “Bărbatul de referință” are vârsta de 20-39 de ani, cântărește 65 kg și trăiește într-o zonă cu climă temperată, cu temperatura medie anuală de +10 grade C, lucrează 8 ore pe zi pentru o profesie cu cheltuială moderată de energie, rămâne în pat 8 ore pe zi, stă pe scaun sau se deplasează pentru activități ușoare 4-6 ore și consacră 2 ore/zi mersului pe jos, sporturilor sau treburilor casnice. În aceste condiții necesarul energetic este de 3000 kcal/zi. “Femeia de referință” are vârsta de 20 – 39 de ani, cântărește 55 kg și trăiește într-o zonă cu climă temperată, cu temperatura medie anuală de +10 grade C, lucrează 8 ore pe zi într-o profesie cu cheltuială moderată de energie, rămâne în pat 8 ore pe zi, stă pe scaun sau se deplasează pentru activități ușoare 4 – 6 ore și consacră 2 ore/zi mersului pe jos, sportului sau menajului. În aceste condiții, necesarul energetic este de 2200 Kcal/zi. În cazul unor activități fizice foarte ușoare sau foarte grele, variațiile pot fi de +/- 20%.

În cazul aporturilor pentru copii și adolescenți se vor avea în vedere următoarele aspecte: necesarul energetic este mult mai crescut decât la adulți; pot exista variații mari între persoanele de aceeași vârstă și chiar la aceeași persoană de la o zi la alta. În perioada de 41-65 de ani, necesarul caloric scade cu 200 kcal/zi la bărbați și cu 300 kcal/zi la femei.

Dezechilibrul balanței energetice poate apare fie secundar creșterii aportului energetic, fie reducerii consumului de energie față de necesar. Așa cum carențele de origine alimentară sunt nocive sănătății, abuzurile alimentare pot influența negativ sănătatea organismului. Supraalimentația se poate manifesta sub două forme:  absolută (abuzuri alimentare); relativă (reducerea cheltuielilor de energie). Abuzul alimentar poate fi favorizat de: plăcerea de a consuma alimente agreabile, efectul calmant al servirii mesei asupra celor anxioși, masa copioasă poate fi un refugiu pentru cei cu eșecuri în viața profesională sau sentimentală. Rația alimentară poate să fie excesivă în ansamblu (excesul de proteine, lipide, glucide, vitamine), prin supraalimentație sau poate conține în exces numai unul din principiile nutritive de bază. Efectele acestora asupra sănătă?ii organismului sunt specifice tipului de nutrient al cărui aport este excesiv. Reducerea cheltuielilor energetice ale organismului este determinată de sedentarismul vieții moderne; mecanizarea și automatizarea proceselor de producție pot reduce cheltuiala de energie până la valoarea metabolismului de repaus. Pentru a se păstra echilibrul între cheltuiala de energie a organismului și aportul alimentar, este necesar să fie redus corespunzător consumul de alimente.

Abuzurile alimentare și reducerea cheltuielilor energetice au efecte negative asupra sănătății organismului. Prima consecință o reprezintă creșterea greutății corporale; treptat, dacă aportul de alimente nu este corelat cu nevoile energetice ale organismului, se pot instala: obezitatea, diabetul, ateroscleroza, insuficiența cardiacă, etc. Practicarea unui regim alimentar bazat pe un aport excesiv de principii nutritive calorigene conduce la dezechilibre între energia de aport și energia de consum. Excesul de energie se depozitează sub formă de trigliceride, constituind țesutul adipos.

Existența unui status nutrițional optim promovează creșterea și dezvoltarea organismului, menține starea de sănătate, permite desfășurarea activității zilnice și participă la protecția organismului față de diverse boli.

Claudiu COBUZ –
medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice.
Doctor în științe medicale.
email: cobuzclaudiu@ yahoo.com