Friday , March 29 2024

Indexul glicemic

dr cobuz

Glucidele au o putere de sațietate mai importantă decât lipidele, mai mică decât proteinele, dar pe un termen scurt. Savoarea lor, asociată cu o noțiune de plăcere este susceptibilă de a favoriza priza alimentară. Există o sațietate senzorială specifică care tinde să limiteze acest fenomen. Alimentele dulci și grase au o densitate energetică crescută și calități senzoriale evidente care favo¬rizează consumul lor.

Conceptul de index glicemic are un interes deosebit, pentru că alimentele cu index crescut vor avea un efect mai redus pe foame și sațietate. În 1981, Jenkins a introdus noțiunea de index glicemic, concept care permite compararea alimentelor în funcție de am­pli­tudinea răspunsului glice­mic postprandial indus de cantități egale de glucidice din diverse alimente. Principiul constă în cuantificarea puterii hiperglicemiante a unui aliment în raport cu un glucid de referință (glucoza sau pâinea albă). Este considerat un indice care evidențiază valoarea biologică a glucidelor, așa zisa utilizare metabolică. S-a constatat că alimentele care conțin hidrați de carbon în aceeași cantitate pot crește glicemia. Acest fapt este foarte important în condițiile creșterii incidenței sindromului metabolic, a obezității și a diabetului zaharat. Atunci când se cunoaște indexul glicemic devine posibilă calcularea capacității de creștere a glicemiei pentru o anumită dietă sau a unui prânz. Indexul glicemic depinde de absorbția glucidelor din intestin. Absorbția mai lentă va produce o creștere mai redusă a glicemiei.

Există diferite situații care pot reduce rata absorbției: tipul de amidon din alimente – cel mai important factor în determinarea indexului glicemic, mărimea particulelor alimentelor, prezența componentelor acide cum ar fi sucul de lămâie, prezența proteinelor, grăsimilor, fibrele, prelucrarea termică insuficientă. Alimentele cu index glicemic redus, recomandate în dietele pacienților obezi sau cu diabet zaharat, sunt: legumele și fructele, nucile, cerealele integrale ( în special orezul și secara), pastele, pâinea care conține făină cu un grad de măcinare și de extracție mai mic și laptele din soia, integral. Un index glicemic scăzut prezintă fructul integral mai degrabă decât fructul preparat, fiert sau suc, alimentele cu amelioratori de gust de tip acid cum ar fi sucul de lămâie sau de roșii, popcorn cu brânză mai degrabă decât popcorn simplu pentru cei care preferă gustările de acest tip. Exemple de alimentele cu index glicemic crescut sunt pâinea albă, cereale prelucrate, cartofi albi, înghețată, orez cu bob mic. Indexul glicemic nu este o noțiune care poate fi determinată intuitiv, motiv pentru care este greu de utilizat în practică, fiind găsit numai în tabele. Totuși se folosește cu rezultate foarte bune în Canada, Australia, Noua Zeelandă, Franța și Statele Unite ca modalitate de stabilire a planului nutrițional în mod particular în cazul pacienților cu diabet zaharat. Dietele cu hidrați având indice glicemic mic și conținând lipide mono-nesaturate în cantitate mare îmbunătățesc profilul lipidic la pacienții cu diabet zaharat, crescând HDL colesterolul. Cercetătorii au arătat că dietele cu glucide cu un indice glicemic mai scăzut sunt mai eficiente în reducerea greutății corporale decât cele care conțin alimente cu indice glicemic mai mare. Consumul unor alimente cu indice glicemic mare determină hipersecreție de insulină cu reducerea rapidă a glicemiei și reapariția senzației de foame și implicit crește ingestia calorică.

Folosirea indexului glicemic în modificarea dietei, prevenirea și controlul bolilor cronice este intens investigată în prezent. Este posibil ca riscul individual crescut să fie subtil influențat genetic în ceea ce privește toleranța la carbohidrații alimentari. Observațiile furnizate de studii de anvergura demonstrează clar prevalența acestui aspect în sindromul metabolic pentru diferite grupe de vârstă. Prevalența crește de la mai puțin de 10% in grupa de vârsta 10-29 de ani la 45% în cea de 60-69 de ani, sugerând posibile interacțiuni între procesul de îmbătrânire și efectul cumulativ al consumului crescut de zahar. Prevalența diabetului zaharat tip 2 este mai scăzută în cazul vegetarienilor. O posibilă explicație ar fi consumul frecvent de leguminoase cu index glicemic scăzut. Recomandări: Cel mai ușor de trecut de la o dieta bogată în alimente cu index glicemic crescut la una cu index glicemic mic este înlocuirea treptată a produselor periculoase cu cele sănătoase. Dieta nu trebuie modificată drastic încă de la început, deoarece aderența în timp, la noul program alimentar nu va fi respectata. Sfaturi practice: la micul dejun se recomandă cereale integrale; pâinea alba se înlocuiește cu pâine integrală; se reduce cantitatea de cartofi pe care o consumam (fierți, copți, prăjiți); cât mai multe fructe și legume proaspete; asezonarea salatelor cu oțet (aceasta ar trebui inclus în cât mai multe rețete culinare deoarece reduce indicele glicemic al majorității alimentelor). Dacă dorim să avem o dietă fără alimente cu index glicemic ridicat, cel mai ușor este dacă reținem următoarea regulă: toate alimentele neprocesate industrial au index glicemic mai mic.

Claudiu COBUZ, medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabo­lice.

Lector universitar. Doctor în științe me­-dicale. email: cobuzclaudiu@ yahoo.com

Vezi si

Dr. Cobuz: Alimentația în post

Dacă pornim de la explicația cuprinsă în DEX- postul reprezintă interdicția de a mânca unele …

One comment

  1. Multa reclama isi face acest medic> De stiut stim ce trebuie sa facem mai greu de realizat.