IMPACTUL OBEZITĂŢII

Obezitatea a devenit una din problemele majore de sănătate publică ale secolul 21. Prevalenţa sa s-a triplat în multe ţări Europene, iar în Statele Unite ale Americii a crescut în mod alarmant, peste 60% din populaţia americană având supragreutate sau obezitate. Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (O.M.S.), în anul 2002, „globezitatea” a depăşit ca prevalenţă subnutriţia. Situaţia este la fel de alarmantă şi în rândul copiilor, O.M.S. estimând în anul 2005 că aproximativ 20 milioane de copii cu vârsta mai mică de 5 ani sunt cu supragreutate. Tendinţa de creştere a prevalenţei obezităţii este evidentă la copii şi adolescenţi, rata anuală fiind de 10 ori mai mare decât în anii 1970. Această tendinţă contribuie semnificativ la epidemia de obezitate în rândul adulţilor. La această creştere alarmantă a prevalenţei obezităţii contribuie atât ţările dezvoltate cât şi cele în curs de dezvoltare, în principal prin populaţia din zonele urbane.  Creşterea epidemică a prevalenţei obezităţii se datorează în cea mai mare parte creşterii disponibilităţii, accesului şi excesului alimentar asociate cu reducerea marcată a activităţii fizice. Societatea modernă este considerată mediu „obezogenic”, prin favorizarea consumului crescut de produse alimentare bogate în  grăsimi şi zaharuri la care se adaugă sedentarismului.

Obezitatea şi supragreutatea asociază o comorbiditate complexă. Obezitatea reprezintă un important factor de risc cardiovascular, atât prin ea însăşi cât şi prin diabetul zaharat tip 2, asocierea frecventă. În ultimii ani, în România, se constată o „epidemie” de diabet zaharat tip 2, 82% din cazuri fiind cu obezitate sau supragreutate. Această tendinţă este universală, determinată fiind de creşterea ponderală ca urmare a „modernizării” stilului de viaţă prin sedentarism şi alimentaţie hipercalorică.

Conform datelor OMS, în Europa, obezitatea şi supragreutatea sunt responsabile la adulţi pentru 80% din cazurile de diabet zaharat tip 2, pentru 35% din cazurile de cardiopatie ischemică şi pentru 55 % din cazurile de hipertensiune arterială. Toate aceste patologii sunt responsabile anual pentru mai mult de un milion de decese. Se estimează că un deces din 13 este datorat excesului ponderal.

Din punct de vedere economic, obezitatea reprezintă o serioasă povară, ce se ridică la 2-8% din costurile pentru sănătate. Multiple studii evidenţiază relaţia directă şi semnificativă a obezităţii cu mortalitatea de cauză generală şi cu cea de cauză cardiovasculară. Prevalenţa hipertensiunii arteriale la persoanele cu obezitate este de 50 %. 70 % din cazurile nou depistate cu hipertensiune arterială sunt datorate excesului ponderal. Pentru fiecare creştere a greutăţii cu 5 kg, tensiunea arterială sistolică creşte în medie cu 4,5 mmHg. O creştere a greutăţii cu 20 kilograme după vârsta de 18 ani creşte riscul apariţiei diabetului zaharat tip 2 de 15 ori. Obezitatea, în special cea abdominală, se regăseşte în diabetul zaharat tip 2 în proporţie de 90 %.

Alte complicaţii ale obezităţii sunt: cancerul (uterin, mamar, prostată, colon, rectal), ficatul gras, dislipidemia, osteoartrita, hiperuricemia şi guta, apneea de somn, trombozele venoase, complicaţii chirurgicale, obstetricale, tulburări psiho-afective.

Impactul economic al obezităţii, atât prin costurile directe cât şi prin cele indirecte, rezultate din patologia asociată, constituie o provocare extremă pentru sistemele de sănătate. În anul 2002, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recunoscut că “Obezitatea este una din cele mai vizibile dar neglijate  probleme de sănătate publică”. Procesele în creștere de industrializare, urbanizare şi mecanizare care au loc în majoritatea ţărilor se asociază cu schimbări în dietă şi comportament, în particular, dietele devin din ce în ce mai bogate în grăsimi, produse alimentare cu energie mare şi stilul de viață mai sedentar. Asociată cu o viață sedentară, fără activitate fizică, dieta nesănătoasă contribuie la prevalenţa în creștere a obezității. În ultimii ani însă, impactul deosebit pe care obezitatea a dovedit că o are asupra tuturor structurilor, a determinat o amplificare a acţiunilor de avertizare, prevenţie şi control a acesteia. Forurile internaţionale politice şi ştiinţifice au lansat o serie de programe, care vizează, pe de o parte, informarea populaţiei asupra riscurilor obezităţii şi a posibilităţilor de prevenţie şi, pe de altă parte, identificarea, evaluarea şi metodele de control ale factorilor de risc implicaţi în creşterea prevalenţei obezităţii la toate categoriile de vârstă.

Intervenţiile de prevenţie la nivel populaţional presupun coordonarea de acţiuni din domeniul medical, socio-economic, politic. Acţiunea constă în promovarea sănătăţii, adresată întregii populaţii. În final este vizat stilul de viaţă sănătos.

 

Dr. Claudiu Cobuz

Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Lector universitar

Doctor în ştiinţe medicale

Email: [email protected]