Hipertensiunea de halat alb in diabetul zaharat de tip 1

Hipertensiunea arterială în diabetul zaharat tip 1 s-a dovedit a fi un factor de risc pentru apariţia precoce a nefropatiei diabetice. Detecţia hipertensiunii este limitată de efectul halatului alb, fenomen întâlnit la 20-30% dintre hipertensivii adulţi, dar mai mare este prevalenţa printre pacienţii diabetici, unde până la 70% dintre cei cu creşteri tensionale au un profil tensional pe 24 ore normal. Monitorizarea ambulatorie a TA (Ambulatory blood pressure monitoring, ABPM), prin furnizarea profilului tensional pe 24 ore în condiţii uzuale, elimină stresul confruntării cu medicul şi aduce date mai relevante. Deoarece toate măsurătorile diurne sunt făcute în timpul vizitei la cabinet, ABPM permite înregistrarea tensiunii arteriale nocturne, ritmului circadian, precum şi scăderea nocturnă a tensiunii arteriale şi creşterea matinală.

Hipertensiunea de halat alb a fost prima formă de hipertensiune arterială identificată exclusiv prin monitorizare continuă ABPM. Fenomenul de halat alb reprezintă o stare fiziologică, tranzitorie, cu durata de minute, caracteristică fiecărei persoane care intră într-un cabinet medical. Dacă această stare persistă apare hipertensiunea de halat alb, care persistă pe toată durata consultaţiei şi reprezintă de această dată o stare patologică. Ca definiţie, hipertensiunea de halat alb se referă la o creştere a tensiunii arteriale la determinarea clinică, în cabinetul medicului, peste 140/90 mmHg, neconfirmată de monitorizarea ABPM. Frecvenţa este mare la pacienţii foarte tineri şi cu vechime de peste 10 ani a diabetului zaharat tip 1. În felul acesta hipertensiunea de halat alb ar putea fi considerată preambulul hipertensiunii clinic manifeste în diabetul zaharat tip 1.
Frecvenţa hipertensiunii de halat alb este diferită la pacienţii cu DZ tip 1 în funcţie de controlul metabolic de durată bun sau precar. Pacienţii cu control glicemic precar au reactivitatea tensională diminuată. Hipertensiunea de halat alb nu este un fenomen inocent. Sunt date în literatură care cercetează legătura dintre prezenţa hipertensiunii de halat alb şi afectarea organelor ţintă: o uşoară creştere tensională a fost corelată cu hipertrofia ventriculară stângă, un important factor de risc cardiovascular independent. Suprapuse, aceste două condiţii cresc riscul cardio-vascular la pacientul cu diabet zaharat tip 1. Asocierea la diabetul zaharat tip 1 a tensiunii arteriale agravează prognosticul acestor pacienţi şi creşte rata mortalităţii, scurtând durata vieţii şi, de aceea, un mijloc esenţial de ameliorare al prognosticului, egal ca importanţă cu un bun control glicemic, este reducerea la cât mai mulţi pacienţi a valorilor tensiunii arteriale sub 130/80 mmHg.
Doza de insulină poate influenţa, de asemenea, aspectul monitorizării tensionale, prin retenţia de sodiu, cum au demonstrat o serie de studii. Hiperinsulinismul în hipertensiunea esenţială a fost întâlnit în mod repetat – concentraţia plasmatică a insulinei fiind crescută în periferie, datorită modului de administrare subcutanat al insulinei.
Momentul diagnosticului hipertensiunii arteriale în diabetul zaharat tip 1 este după mai mulţi ani de evoluţie a bolii, hipertensiunea arterială fiind de obicei secundară nefropatiei. Momentul apariţiei poate fi anticipat prin urmărirea modificărilor tensionale circadiene. O creştere a tensiunii arteriale sistolice nocturne se pare că este prima manifestare detectabilă a tulburărilor de reglare a tensiunii arteriale în diabetul zaharat tip 1 şi poate avea un rol cheie în depistarea precoce a complicaţiilor microvasculare specifice.
Frecvenţa hipertensiunii de halat alb este mare la pacienţii cu diabet zaharat tip 1 şi monitorizarea tensională ABPM clarifică diagnosticul şi evită tratamentul antihipertensiv nenecesar. Datele statistice arată ca tensiunea arteriala crescuta este prezenta la aproximativ 80% dintre pacienții cu boală cronică de rinichi. La nivel mondial, HTA afectează aproximativ un miliard de persoane, adică unu din cinci adulți, fiind responsabilă de 6% dintre decese.
Aparent benignă, hipertensiunea de halat alb pune mai multe probleme: unii pacienţi au tendinţa de a se autoîncadra în această categorie şi astfel consideră că nu au nevoie de tratament; pe de altă parte, hipertensiunea de halat alb poate fi greşit interpretată ca hipertensiune arterială susţinută şi tratată eronat. Sfaturi practice: controlați regulat valorile tensiunii arteriale la domiciliu; renunțați la fumat; mâncați sănătos; mențineți o greutate corporală sănătoasă; limitați consumul de alcool şi de sare; faceți mișcare; mergeţi regulat la medicul specialist pentru evaluarea stării de sănătate.

Dr. Claudiu Cobuz

Medic specialist diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice
Doctor în ştiinţe medicale
Email: [email protected]