Etnia şi obiceiurile alimentare

Obiceiurile alimentare sunt profund influenţate de reguli religioase, cultură şi factori geografici. Diversitatea alimentaţiei este o caracteristică etnică, care împrumută uneori trăsături dintr-o zonă în alta.
Populaţia din sud-estul Asiei consumă mari cantităţi de fructe, legume şi produse din soia, cu mici cantităţi de carne, peşte. Populaţia chineză consideră alimentaţia ca mijloc foarte important în tratamentul bolilor astfel încât bucătăria tradiţională chineză utilizează alimente şi ierburi sub formă de supe sau ceaiuri pentru a crea adevărate tratamente. Chinezii consideră că prin refrigerare se pierde aroma naturală a alimentelor. Din acest motiv, ei selectează cele mai proaspete alimente şi le prepară prin expunere într-un timp scurt la temperaturi înalte, într-o tigaie specifică (wok) în care se pune o cantitate mică de grăsime. Prin această metodă de gastrotehnie se păstrează aroma, culoarea şi textura naturală a alimentelor. Carnea este de regulă tăiată mărunt şi asezonată cu legume. Laptele se consumă în cantităţi reduse, dar ouăle şi produsele din soia, asigură aportul necesar de proteine. Băutura tradiţională este ceaiul verde neîndulcit.
Obiceiurile culinare japoneze se aseamănă în mare parte cu cele din China. Cerealele sunt reprezentate de orez, sosul de soia este folosit pentru asezonare, ceaiul este băutura principală. Dieta japoneză se caracterizează printr-un conţinut mai bogat în peşte. Se consumă, de asemenea, peşte crud, cunoscut sub denumirea de sushi. Vegetalele sunt preparate de obicei prin fierbere în aburi. Alte alimente care se consumă frecvent sunt tăiţeii, algele marine şi produsele din soia. Japonezii au cea mai redusă rată de afecţiuni cardiace pe glob, precum şi un risc scăzut de cancer.
Bucătăria hispanică şi latino-americană se bazează pe conceptul că alimentele se împart în calde şi reci. Alimentele reci sunt legumele, fructele tropicale, carnea în cantităţi mici. Alimentele calde sunt: chili, usturoi, ceapă, cereale, cantităţile mari de carne, uleiul şi alcoolul. De exemplu sarcina este conside-rată o stare caldă care necesită alimente reci. Laptele şi derivatele sunt consumate în cantitate redusă. Ca mod de preparare se preferă prăjirea.
La evrei regulile dietetice sunt reunite sub denumirea de kashruth, iar alimentele selectate şi preparate în conformitate cu aceste reguli sunt conside-rate kosher. Astfel, înainte de prepararea cărnii, aceasta se va curăţa riguros de sânge. Nu este permis consumul de carne de porc. Nu se combină carnea cu produsele lactate – se folosesc două seturi de veselă. În ceea ce priveşte peştele, este permis doar consumul de peşte cu aripioare şi solzi. Acesta se poate servi alături de carne sau produse lactate. Ouăle pot fi consumate, de asemenea, alături de carne sau lactate.
Regulile musulmanilor interzic cu desăvârşire consumul de alcool şi carne de porc. Se consumă lactate, fructe şi legume, pâine şi cereale, peşte şi crustacee. Spre deosebire de regulile evreieşti, carnea şi lactatele pot fi consumate împreună. Coranul menţionează unele alimente ca fiind de o valoare deosebită: smochine, măsline, curmale, miere, lapte şi unt.
Dieta mexicană are la bază 3 alimente principale: fasole uscată, ardei iute şi porumb. La acestea se adaugă cantităţi mici de carne şi, ocazional, ouă. Dintre fructe se consumă banane, mere, portocale, papaya şi mango. De câteva secole, porumbul este reprezentantul principal al cerealelor, fiind folosit mai ales la prepararea de tortillas. Băutura de bază este cafeaua, iar condimentele cel mai frecvent folosite sunt ardeiul iute, ceapa şi usturoiul.
Clasic, în România sunt descrise 8 grupe alimentare: laptele şi brânzeturile; carnea si preparatele de carne; ouăle; legumele şi fructele; cereale şi leguminoase uscate; produsele zaharoase; grăsimi alimentare; băuturi nealcoolice. Poporul român, fiind creştin încă de la începuturile formării sale, bucătăria românească cuprinde atât bucate de zi cu zi cât şi preparate de post. Revenirea la alimentaţia completă după perioada de post se face treptat. În prima săptămână se vor consuma proteine mai uşoare, precum lactatele degresate, iar o dată la 2 zile, preferabil dimineaţa, un ou. Iaurtul, kefi-rul şi sana reprezintă alimente sănătoase care pot fi reintroduse fără grijă în alimentaţia zilnică. În ceea ce priveşte carnea, aceasta trebuie să fie slabă, de pasăre sau vită, gătită uşor, preferabil sub forma supelor sau mâncărurilor în care abundă şi legumele. Se recomanda a se evita grăsimile în exces, mezelurile, prăjelile, produsele procesate, grăsimile hidrogenate, produsele de tip fast food, tocăturile, organele, deoarece pot apare tulburări gastrointestinale de la greaţă până la indigestie, stimulând prea brutal activitatea biliară şi secreţiile enzimatice ale pancreasului.
În final, urez pe această cale cititorilor Sărbători Fericite, Un An Nou mai bun şi aderenţă la dictonul părintelui medicinii, Hipocrate: Alimentele să fie medicamente şi medicamentele să fie alimente.  (Claudiu COBUZ – medic specialist diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, doctor în ştiinţe medicale.email: [email protected])