Thursday , March 28 2024

Etnia și obiceiurile alimentare

Obiceiurile alimentare sunt profund influențate de reguli religioase, cultură și factori geografici. Diversitatea alimentației este o caracteristică etnică, care împrumută uneori trăsături dintr-o zonă în alta.dr cobuz

Populația din sud-estul Asiei consumă mari cantități de fructe, legume și produse din soia, cu mici cantități de carne, pește. Populația chineză consideră alimentația ca mijloc foarte important în tratamentul bolilor astfel încât bucătăria tradițională chineză utilizează alimente și ierburi sub formă de supe sau ceaiuri pentru a crea adevărate tratamente. Chinezii consideră că prin refrigerare se pierde aroma naturală a alimentelor. Din acest motiv, ei selectează cele mai proaspete alimente și le prepară prin expunere într-un timp scurt la temperaturi înalte, într-o tigaie specifică (wok) în care se pune o cantitate mică de grăsime. Prin această metodă de gastrotehnie se păstrează aroma, culoarea și textura naturală a alimentelor. Carnea este de regulă tăiată mărunt și asezonată cu legume. Laptele se consumă în cantități reduse, dar ouăle și produsele din soia, asigură aportul necesar de proteine. Băutura tradițională este ceaiul verde neîndulcit.

Obiceiurile culinare japoneze se aseamănă în mare parte cu cele din China. Cerealele sunt reprezentate de orez, sosul de soia este folosit pentru asezonare, ceaiul este băutura principală. Dieta japoneză se caracterizează printr-un conținut mai bogat în pește. Se consumă, de asemenea, pește crud, cunoscut sub denumirea de sushi. Vegetalele sunt preparate de obicei prin fierbere în aburi. Alte alimente care se consumă frecvent sunt tăițeii, algele marine și produsele din soia. Japonezii au cea mai redusă rată de afecțiuni cardiace pe glob, precum și un risc scăzut de cancer.

Bucătăria hispanică și latino-americană se bazează pe conceptul că alimentele se împart în calde și reci. Alimentele reci sunt legumele, fructele tropicale, carnea în cantități mici. Alimentele calde sunt: chili, usturoi, ceapă, cereale, cantitățile mari de carne, uleiul și alcoolul. De exemplu sarcina este considerată o stare caldă care necesită alimente reci. Laptele și derivatele sunt consumate în cantitate redusă. Ca mod de preparare se preferă prăjirea.

La evrei regulile dietetice sunt reunite sub denumirea de kashruth, iar alimentele selectate și preparate în conformitate cu aceste reguli sunt considerate kosher. Astfel, înainte de prepararea cărnii, aceasta se va curăța riguros de sânge. Nu este permis consumul de carne de porc. Nu se combină carnea cu produsele lactate – se folosesc două seturi de veselă. În ceea ce privește peștele, este permis doar consumul de pește cu aripioare și solzi. Acesta se poate servi alături de carne sau produse lactate. Ouăle pot fi consumate, de asemenea, alături de carne sau lactate.

Regulile musulmanilor interzic cu desăvârșire consumul de alcool și carne de porc. Se consumă lactate, fructe și legume, pâine și cereale, pește și crustacee. Spre deosebire de regulile evreiești, carnea și lactatele pot fi consumate împreună. Coranul menționează unele alimente ca fiind de o valoare deosebită: smochine, măsline, curmale, miere, lapte și unt.

Dieta mexicană are la bază 3 alimente principale: fasole uscată, ardei iute și porumb. La acestea se adaugă cantități mici de carne și, ocazional, ouă. Dintre fructe se consumă banane, mere, portocale, papaya și mango. De câteva secole, porumbul este reprezentantul principal al cerealelor, fiind folosit mai ales la prepararea de tortillas. Băutura de bază este cafeaua, iar condimentele cel mai frecvent folosite sunt ardeiul iute, ceapa și usturoiul.

Clasic, în România sunt descrise 8 grupe alimentare: laptele și brânzeturile; carnea si preparatele de carne; ouăle; legumele și fructele; cereale și leguminoase uscate; produsele zaharoase; grăsimi alimentare; băuturi nealcoolice. Poporul român, fiind creștin încă de la începuturile formării sale, bucătăria românească cuprinde atât bucate de zi cu zi cât și preparate de post. Revenirea la alimentația completă după perioada de post se face treptat.  În prima săptămână se vor consuma proteine mai ușoare, precum lactatele degresate, iar o dată la 2 zile, preferabil dimineața, 1 ou. Iaurtul, kefirul și sana reprezintă alimente sănătoase care pot fi reintroduse fără grijă în alimentația zilnică. În ceea ce privește carnea, aceasta trebuie să fie slabă, de pasăre sau vită, gătită ușor, preferabil sub forma supelor sau mâncărurilor în care abundă și legumele. Se recomanda a se evita grăsimile în exces, mezelurile, prăjelile, produsele procesate, grăsimile hidrogenate, produsele de tip fast food, tocăturile, organele, deoarece pot apare tulburări gastrointestinale de la greață până la indigestie, stimulând prea brutal activitatea biliară și secrețiile enzimatice ale pancreasului.

În final, vă urez La mulți ani cu ocazia Zilei României și aderență la dictonul părintelui medicinii, Hipocrate: Alimentele să fie medicamente și medicamentele să fie alimente.

 

   Claudiu COBUZ - medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabo­lice.
Doctor în științe medicale. email: cobuzclaudiu@ yahoo.com

 

Vezi si

O companie din China vrea să producă o mașină zburătoare cu ajutorul unei tehnologii europene

O companie din China va încerca să producă o mașină zburătoare cu ajutorul unei tehnologii …