Thursday , March 28 2024

DIETA DE TOAMNĂ

secretarasite


Toamna este un anotimp de tranziţie şi de schimbare a bioritmurilor de vară spre cele ale anotimpului rece, umed, iarna. Organele care trebuie protejate sunt plămânii şi intestinul gros, iar culoarea asociată este albul. Dacă în sezoanele de primăvară – vară legumele potrivite pentru consum erau cele care cresc deasupra solului, acum sunt preferate cele care cresc în subsol: cartofii, morcovii, păstârnacul, ţelina rădăcină, napii, pătrunjelul rădăcină şi tuberculi, rizomi condimentari ca ghimbirul.

Toamna este anotimpul în care, în mod special, vom evita asocierile incorecte ale alimentelor. Atenţie specială pentru a nu asocia proteinele animale (carne, peşte, brânză) cu cereale (pâine, orez, paste făinoase). Pentru a uşura digestia, acum ar fi indicat să consumăm doar un singur aliment proteic concentrat la o masă. Nu vom asocia, în concluzie, carnea cu peştele sau cu brânza la aceeaşi masă. În timpul toamnei apar: prazul, varza, conopida, broccoli, sfecla, perele, gutuile, merele, dovleacul, fasolea boabe, mazărea boabe, lintea, nucile, varza de Bruxelles, andivele, feniculul, ciupercile (ghebe), mandarinele, strugurii, cicoarea şi castanele comestibile. Foarte bune sunt florile şi fructele de soc. Acestea stimulează metabolismul, fiind şi diuretice. Strugurii pot fi consumaţi pentru efectul lor depurativ, însă fără excese, deoarece au un conţinut foarte mare de zahăr (uneori peste 200 g la 1 Kg) – atenţie la controlul diabetului zaharat.

Alunele şi nucile sunt alimente excepţionale atunci când sunt consumate în cantităţi moderate (5-10 mieji de nucă, 15 – 20 alune/zi, nesărate şi neprăjite), deoarece aduc un aport de acizi graşi esenţiali anti-inflamatori omega 3 şi proteine de calitate înaltă. Nu se vor consuma miezul de nucă sau alunele decât dacă sunt păstrate în coajă până în momentul consumului. În caz contrar, miezul de nucă şi alunele decojite râncezesc repede în contact cu aerul, căldura şi lumina datorită acizilor graşi polinesaturaţi extrem de sensibili, devenind dăunătoare sănătăţii.

Sfecla, în acest anotimp, consumată crudă în salate sau coaptă are efect remineralizant şi revigorant (combate anemia). Dovleacul cu multiplele lui varietăţi (plăcintar, moscat, turcesc, etc.) este bogat în carotenoizi şi alţi nutrienţi valoroşi protejând ficatul, stomacul, vezicula biliară, prostata. Sâmburii de dovleac consumaţi cruzi cu miere sunt un bun vermifug util în combaterea paraziţilor intestinali şi în prevenţia cancerului de prostată. Ridichea albă, neagră, ghimbirul, sfecla, ţelina sunt extrem de benefice pentru buna funcţionare a ficatului, uzina de detoxifiere principală a organismului. De aceea, în anotimpul rece trebuie să intrăm cu o zestre cât mai mare de vitamine, minerale, antioxidanţi şi alţi fitonutrienţi, pentru a face faţă alimentelor grele din timpul iernii, precum şi frigului şi umidităţii.

secretarasite

Sistemul imunitar trebuie fortificat în acest sezon prin consumul de fructe şi legume, pentru preîntâmpina apariţia unor boli specifice iernii. Fructele de toamna – mere, pere, prune, nuci verzi, struguri, gutui, conțin zaharuri care nu se convertesc în grăsimi şi care sunt o cale de vitaminizare mai mult decât necesară prin dieta de toamnă. Sucurile de fructe şi legume se consumă dimineața, dar trebuie reținut că fructul întreg este mai sănătos decât sucul. La jumătatea distanţei între micul dejun şi masa de prânz se pot mânca fructe.

Dieta de toamnă sau reorientarea alimentației către produsele specifice perioadei este o cale eficienta de a acumula vitamine şi minerale, enzime şi antioxidanți, care împreună să ducă la o scădere eficientă şi sănătoasă a greutății. În concluzie, pe lângă scăderea temperaturii, toamna aduce cu sine şi o serie de super-alimente: Vegetale: dovlecei: bogați în caroten şi carotenoizi – luptă împotriva bolilor de inima; cartofi dulci: fibre şi potasiu – scad tensiunea arterială; sfecla: acid folic, fibre, vitamina C şi fier – previne cancerul de colon; ciuperci: seleniu şi antioxidanți – protejează împotriva agenților poluanți din mediu; ceapa: vitamina C şi fibre – scade riscul de cancer ovarian; nap şi sfecla: antioxidanți şi vitamina K- sprijină funcția de coagulare a sângelui; afine: proantocianidina – previn afecțiunile gingiilor şi aduc beneficii tractului urinar; nuci: acizi omega-3 – reduc riscul de boli cardiovasculare; Fructe: pere: fibre, vitamina A, B1, B2, C, E, acid folic, antioxidanți – previn cancerul, au efect diuretic şi laxativ, scad nivelul de colesterol din sânge şi previn hipertensiunea arterială; mere: flavonoizi, polifenol, antioxidanți, acid malic – previn afecțiunile digestive, scad nivelul colesterolului şi reduc bolile de piele; struguri: flavonoide, vitamina A, B, C, calciu, fosfor – previn constipația, guta, reumatismul, bolile de piele şi afecțiunile ficatului; gutui: vitamina A, fibre şi fier – reduc riscul de cancer, efect tonic, antiseptic, astringent şi diuretic; clementine: vitamina C, fibre, acid folic, potasiu – ajuta la scăderea în greutate, îmbunătățirea vederii, reducerea stresului; măceșe: vitamina C, E, A, D, antioxidanți – reduc simptomele osteoartritei, artritei reumatoide, bolii Crohn; castane: vitamina D, riboflavina, calciu, fosfor, fier – sursă de energie, reduc febra, calmează durerile reumatice.

 

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Lector universitar, Doctor în ştiinţe medicale

Email: [email protected]

secretarasite

Vezi si

O companie din China vrea să producă o mașină zburătoare cu ajutorul unei tehnologii europene

O companie din China va încerca să producă o mașină zburătoare cu ajutorul unei tehnologii …