Thursday , March 28 2024

DESPRE SIGURANŢA ALIMENTAŢIEI

În ultima perioadă problemele de siguranţă alimentară sunt percepute de populaţie ca având potenţial de risc mai mare legat de sănătate, decât de aspectele nutriţionale. Creşterea incidenţei afecţiunilor cu punct de plecare alimentar se datorează unui număr de factori care includ schimbările ce au loc în producţia alimentară, sistemelor noi de procesare, lanţuri de distribuţie  mai lungi şi noi metode de preparare şi depozitare.

Intensificarea producţiei alimentare şi consolidarea industriei multinaţionale  creează posibilitatea ca bolile să afecteze un număr crescut de consumatori. Afecţiunile apărute prin consum de alimente insalubre sunt toxiinfecțiile alimentare. Infecţiile survin când microorganismele sunt prezente în alimente şi sunt ingerate o dată cu acestea. Simptomele sunt uşoare, persoanele își revin în câteva zile după episodul acut. Simptomele acute includ: diaree, crampe, dureri epigastrice, vărsături, febră. Anumite toxiinfecţii alimentare sunt mai grave pentru grupurile vulnerabile precum copii, nou-născuţi, femei însărcinate, vârstnici, persoanele cu malnutriţie. Toxoplasmoza, o infecţie parazitară asociată cu consumul alimentelor crude sau preparate incomplet, poate cauza probleme serioase femeilor însărcinate ducând la decesul fătului sau la afectarea sistemului nervos al acestuia.

În timpul secolului XX pasteurizarea laptelui şi dezinfecţia apei, au contribuit la controlul bolilor de origine alimentară şi hidrică cum ar fi febra tifoidă şi tuberculoza. În orice caz, în ultimele două decenii noi agenţi patogeni au apărut. Motivele sunt complexe, dar pot fi atribuite sistemelor intensive actuale de producere a alimentelor şi globalizării aprovizionării. Mulţi din aceşti agenţi patogeni nou apăruţi, au caractere comune, mulţi având o sursă de origine animală şi în general nu cauzează îmbolnăviri severe animalului gazdă.

Aditivii alimentari sunt substanţe cu sau fără valoare nutritivă, care se folosesc la prepararea unor produse alimentare în scopul ameliorării calităţii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare. Aditivii alimentari sunt codificaţi cu litera „E” (de la Europa) urmată de un număr alocat special fiecăruia din aceştia.   Legislaţia în vigoare stabileşte cantităţile maxime admise pentru utilizarea unui aditiv într-un anumit produs alimentar astfel încât să nu dăuneze sănătăţii.

Numeroase organisme internaţionale de sănătate au tras serioase semnale de alarmă cu privire la adaosurile sintetice, declarându-le toxice. Folosirea lor îndelungată sau improprie poate conduce, în timp, la apariţia unor afecţiuni grave. Potrivit rapoartelor organizaţiilor internaţionale, mortalitatea în rândul populaţiei globului, cauzată de consumul alimentelor îmbogăţite cu substanţe artificiale, se afla pe locul al III-lea, după consumul de droguri şi după accidentele de circulaţie. OMS a făcut deja o listă cu cei mai periculoşi aditivi prezenţi în produsele alimentare şi se fac demersuri legislative pentru a-i scoate de pe piaţă. Legislaţia actuală prevede etichetarea produselor şi informarea cu exactitate a consumatorului cu privire la conţinutul în nutrienţi şi aditivi a diferitelor produse.

Sfaturi practice: Evitaţi alimentele provenite din organismele modificate genetic (soia, porumb, cartofi etc. şi derivatele lor). De asemenea, limitaţi consumul alimentelor convenţionale, industriale, înalt rafinate (dulciuri industriale, produse din carne, fast-food, junk-food, băuturi nealcoolice şi alcoolice industriale) şi a excitantelor (cafeaua, ceaiul, ciocolata, băuturile energizante). Se recomandă alimentele integrale, care sunt mai aproape de starea lor naturală, sunt mai bogate în nutrienţi şi mai puţin devitalizate. Alimentele sanogene provin din lanţuri trofice scurte, care promovează policultura, furajele naturale, păscutul, agricultura ecologică. De preferat ar fi să utilizăm pentru prepararea felurilor de mâncare materii prime provenite din flora şi fauna sălbatică, din zone nepoluate cu metale grele, reziduuri de pesticide şi îngrăşăminte chimice, antibiotice, hormoni, etc. Mai mult, alimentele ecologice au şi o densitate nutriţională mai înaltă în special în fitochimicale (antioxidanţi naturali, fenoli, etc.) extrem de utile pentru sănătate şi prevenirea bolilor. Animalele, păsările, de preferat crescute în sisteme mai apropiate de cele naturale (pe sol, în aer liber) şi hrănite cu furaje cât mai naturale au o compoziţie mai sănătoasă a cărnii, acumulează mai puţine grăsimi saturate nocive şi mai mulţi acizi graşi esenţiali benefici şi într-un raport care le recomandă pentru un consum sănătos.

Pentru a obţine răspunsuri pozitive din partea populaţiei, medicul specialist nutriţionist trebuie să informeze şi să explice bazele ştiinţifice ale refuzului de a consuma anumite alimente, care determină efecte negative faţa de starea de nutriţie şi sănătate.

 Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Lector universitar, Doctor în ştiinţe medicale

Email: [email protected]

 

Vezi si

O companie din China vrea să producă o mașină zburătoare cu ajutorul unei tehnologii europene

O companie din China va încerca să producă o mașină zburătoare cu ajutorul unei tehnologii …