Descoperire rasunatoare facuta de astronomi: Sansele erau de una la 10 milioane

Primul quasar cvadruplu cunoscut pana in prezent a fost identificat de o echipa de cercetatori de la Institutul Max Planck de Astronomie din Germania, potrivit unui studiu publicat in revista Science, care subliniaza ca probabilitatea de a obtine o asemenea performanta este de unu la zece milioane, scrie luni ziarul spaniol ABC.
Quasarul cvadruplu echivaleaza cu patru gauri negre active, foarte apropiate intre ele, a explicat colectivul de astronomi condus de Joseph Hennawi, mentionand ca acest neobisnuit cvartet este inconjurat de o uriasa nebuloasa de gaz dens si rece si se afla intr-una dintre cele mai masive structuri descoperite vreodata in Universul indepartat.

Quasarii, nuclee galactice active care emit enorme cantitati de energie, reprezinta o scurta etapa in evolutia galaxiilor si se alimenteaza din materia care cade in gaurile negre din centrul galaxiilor. Pe durata acestei scurte faze, quasarii sunt cele mai luminoase corpuri din Univers, de sute de ori mai stralucitoare decat galaxiile din care fac parte, cu toate ca acestea contin sute de miliarde de stele.

Aceste perioade de “superluminozitate” reprezinta doar o fractiune foarte mica din viata unei galaxii si, tocmai de aceea, expertii considera ca descoperirea unui quasar poate fi calificata drept un mare noroc. Quasarii nu numai ca sunt un fenomen rar, dar, totodata, sunt foarte departati unii de altii, fiind despartiti intre ei, in general, de sute de milioane de ani lumina. Prin urmare, descoperirea unui quasar cvadruplu este cu atat de putin probabila.

In acest context, este interesant de gasit explicatia pentru “norocul” oamenilor de stiinta de la institutul german. Raspunsul consta, probabil, in mediul care inconjoara acest cvartet – o uriasa nebuloasa de hidrogen de mare densitate si foarte rece, care emite lumina datorita radiatiei primite de la quasari. Nebuloasa se gaseste intr-o zona din Univers in care exista o cantitate surprinzator de mare de materie.

“Exista in acea regiune de cateva sute de ori mai multe galaxii fata de ce se spera sa se vada la acea distanta”, a comentat J. Xavier Prochaska, de la Universitatea California din Santa Cruz, director de cercetare Observatorul Keck, din Hawaii.

Avand in vedere numarul extraordinar de mare de galaxii, zona respectiva se aseamana cu aglomerarile galactice actuale, cunoscute sub numele de roiuri, dar care se crede ca nu existau in Universul tanar la 10 miliarde de ani lumina fata de galaxia noastra.

Prin urmare, spun cercetatorii, “daca intalnesti ceva care, potrivit teoriilor stiintifice, este foarte improbabil, nu poti sa tragi decat una din aceste doua concluzii: fie ca ai avut un mare noroc, fie ca trebuie sa-ti modifici teoria”.

O posibila explicatie ar fi ideea conform careia quasarii apar la coliziunea sau fuziunea unor galaxii, iar aceste interactiuni sunt suficient de violente pentru a canaliza mari cantitati de gaz catre gaurile negre centrale. Si este mult mai probabil ca asemenea fenomene sa se intample in locurile in care numarul de galaxii este mare. Gaurile negre supermasive pot straluci sub forma de quasar doar daca “devoreaza” o cantitate suficienta de gaz.

Pe de alta parte, la nivelul actual de cunostinte referitoare la formarea unor structuri atat de masive, prezenta acestei nebuloase uriase intr-o regiune a Universului atat de indepartata si de populata este ceva cu totul nesperat.

De aceea, cosmologii au in fata lor o noua problema si este posibil sa fie nevoiti, inca o data, sa revizuiasca modelele pe care se bazeaza modul in care este inteles Universul.