COMPORTAMENTUL ALIMENTAR ŞI DIETA “PALEO”

28/06/18 ora:2:32am

dr cobuz

Comportamentul alimentar se află sub influenţa necesităţii. Cu toate acestea, în societatea umană, actul de hrănire are un determinism complex, capătă valenţe hedonice şi depăşeşte rolul unui simplu mijloc de supravieţuire. Gama alimentelor alese şi consumate cu preponderenţă de un individ rezultă din interacţiunea mediului în care se află acesta cu un set prestabilit de reguli sociale şi psihobiologice implicite şi explicite. Alegerea alimentară reflectă rezultanta dintre disponibilitatea alimentului, obiceiurile individuale, procesele şi mecanismele de învăţare şi, nu în cele din urmă, credinţele şi aşteptările preformate. Sub influenţa tuturor acestora individul îşi formează un set relativ stabil de obiceiuri alimentare şi răspunsuri afective (preferinţe şi aversiuni alimentare).

Paleodieta reprezintă efortul de a mânca la fel ca pe vremuri, ca acum câteva zeci de mii de ani (40 000). Dacă omul peşterii nu putea mânca ceva, nici noi nu putem. Aici includem tot ce se putea vâna sau culege: carne, peşte, nuci, plante verzi, legume regionale și semințe; pastele, cerealele şi dulciurile nu se califică.

Disponibilitatea alimentară constituie deseori determinantul primar al calităţii aportului alimentar şi influenţează, între anumite limite, şi cantitatea în care se produce acesta. Disponibilitatea alimentară provine din politici şi circumstanţe economice şi agricole, pe care se suprapun însă atitudinile individuale şi contextul social de ansamblu. Desigur, conceptul de „disponibilitate alimentară” include restricţiile fizice şi economice asupra accesului la alimente, dar nu se rezumă la acestea. Alegerea alimentară e influenţată în ziua de azi şi de preţurile şi promoţiile alimentare, acestea fiind la rândul lor dictate de interese comerciale şi politici alimentare şi servind autorităţilor ca mijloc de schimbare a profilului producţiei agricole sau statusului nutriţional al populaţiei. Chiar în condiţiile în care disponibilitatea alimentară nu e restricţionată fizic şi economic, societăţile umane impun individului un set de reguli culturale privitoare la pregătirea alimentelor, alegerea adecvată a tipului de aliment, a momentului şi locului de servire pentru acesta.

Ce mâncau strămoșii noștri? În urma cu 60 milioane de ani, primii oameni mâncau fructe, frunze şi insecte. În urma cu 2,6 milioane de ani, oamenii au evoluat şi au început să folosească unelte şi foc pentru a se hrăni. Astfel, au trecut la o alimentație de vânătoare. Acum 10 mii de ani, a apărut agricultura. Oamenii din perioada paleolitică aveau câteva obiceiuri culinare pe care le respectau cu sfințenie. Ei mâncau mai multe fibre, mai multe proteine, mai mulți acizi grași omega 3, mai multe grăsimi nesaturate, mai multe vitamine şi minerale şi mai puţină sare.

Dieta paleo este cel mai sănătos mod de alimentaţie care se bazează pe fondul genetic al corpului omenesc. Alimentele rafinate şi prelucrate pe care le consumăm frecvent reprezintă cauza bolilor şi dezechilibrelor din organismul nostru, cauzând deopotrivă şi creşterea în greutate, dar şi probleme precum infertilitate sau depresie. Paleodieta (dieta paleolitică) susţine astfel consumul de alimente naturale, neprocesate, bogate în elemente nutritive pentru corpul uman. Dieta ajută la prevenirea cancerului, osteoporozei, diabetului, ulcerului şi a altor probleme digestive fiindcă are la bază alimente pe care organismul este programat genetic să le digere. Alimentele incluse în această dietă zilnică: proteine animale, fibre din legume şi fructe crude, alimente bogate în potasium şi cu conținut mic de sodiu, alimente bogate în vitamine, minerale şi antioxidanţi, iaurt degresat. Alimente interzise: mâncarea procesată, sare şi zahăr (înlocuit de miere), cereale, lactate, băuturi alcoolice, cafea. Dezavantajele paleodietei sunt: nu există înregistrări exacte ale obiceiurilor alimentare din Epoca de Piatra, astfel încât dieta Paleo se bazează în mare parte pe presupuneri şi nu dispune de dovezi științifice. Cele mai multe versiuni ale dietei încurajează consumul în cantităţi mari de carne, ceea ce contravine sfaturilor medicinei moderne privind consumul de carne. Multe variante interzic produsele lactate şi cerealele integrale, care fac parte dintr-un regim alimentar echilibrat şi sănătos.

În concluzie dieta paleo exclude grupurile cheie de alimente, iar potențialul de a dezvolta deficiente nutriționale creşte, dacă nu se fac substituții, caz în care suplimentele alimentare pot fi necesare. Dieta are unele aspecte pozitive şi astfel o versiune adaptată care nu interzice cerealele integrale, lactatele şi legumele ar fi o alegere mai bună în contextul moştenirii genei ancestrale a lăcomiei (gena greedy), odinioară utilă supravieţuirii, care s-a transformat astăzi, în condiţiile supraconsumului de alimente industriale hipercalorice, ieftine, într-un duşman redutabil care ne îmbolnăveşte prin apariţia obezităţii.

 

Dr. Claudiu Cobuz

Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Lector universitar, Doctor în ştiinţe medicale

Email: cobuzclaudiu@yahoo.com