Ciclul vieţii şi nutriţia

20/02/20 ora:2:50am

Dacă ne-am pune retoric şi nu numai întrebarea „ce este viaţa?”, ca să ajungem a cunoaşte şi parcurge ciclurile ei, ar trebui să răspundem: „viaţa este o însuşire a materiei, o consecinţă a structurii sale.”. (Szent- Gyorgy I. A. 1981) Continuând investigaţia pur filosofică, am putea adăuga faptul că, „esenţialul este viaţa, şi în consecinţă ea trebuie protejată, purificată, consolidată, trebuie eliminat din ea tot ceea ce o împiedică sau o blochează, căci numai datorită vieţii puteţi obţine: sănătate, frumuseţe, inteligenţă, dragoste şi bogăţie adevărată” (Aivanhov O. M. 1994). În altă ordine de idei în dicţionarul de psihologie Larousse (1998), ciclul vieţii reprezintă o succesiune de faze pe care le traversează un individ sau un grup natural, de la constituire şi până la dispariţie. Ne este relevat de fapt, parcursul sau distanţa dintre cei doi poli, nașterea (începerea ciclului vieţii) şi moartea (acceptarea încheierii ciclului vieţii), între care noi, ne dezvoltăm ca indivizi ce pot evolua sau nu, ce-şi găsesc sau regăsesc sensul vieţii, ce caută răspunsul la hamletiana întrebare: „a fi sau a nu fi”. În fond, acceptarea propriului ciclu al vieţii reprezintă o provocare, dar şi o victorie asupra întregii noastre evoluţii, pornind cu naşterea ca prim pas şi terminând cu ultimul pas ce în clipa dinaintea plecării, rememorează totul.

Calitatea vieţii, după Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS- 1994) este definită ca fiind dată de percepţiile indivizilor asupra situaţiilor lor sociale în contextul sistemelor de valori culturale în care trăiesc şi în dependenţa de propriile trebuinţe, standarde şi aspiraţii. Totodată, prin calitatea vieţii se înţelege şi bunăstarea: fizică; psihică; socială, precum şi capacitatea fiecăruia de a-şi îndeplini sarcinile obişnuite în existenţa lor cotidiană. Calitatea vieţii determină la un moment dat: poziţia, rolul şi statusul social al unei persoane. În varietatea de opinii şi definiţii privind stilul de viaţă, Rudică T. şi Costea D. (2004), amintesc faptul că „stilul de viaţă interioară al unora este curiozitatea de a înţelege un fapt de viaţă până în ultimele lui rădăcini şi consecinţe, iar al altora, onoarea faţă de întrebări, în fapt faţă de cunoştinţă”.

Ca o completare, mai precis ca o atitudine comportamentală la stilul de viaţă, actul nutriţional ar trebui privit ca o consecinţă în unele cazuri, dar şi ca preambul al unei noi stări de evoluţie. În fond, ne vom hrăni „la modă” pentru a nu ne strica/ afecta imaginea, sau vom consuma acele alimente ce prin efectul lor, ne confirmă nevoia stringentă, sub toate formele, de a ne menţine sănătatea atât fizică cât şi psihică. „În alimentaţie, importante nu sunt alimentele propriu-zise, ci energiile pe care acestea le conţin, în esenţa lor, deoarece în această chintesenţă este viaţa. Partea materială a alimentului constituie doar suportul, iar chintesenţa atât de subtilă, atât de pură, nu trebuie să alimenteze doar planurile inferioare, corpul fizic, corpul astral, corpul mintal, ea trebuie să alimenteze de asemenea sufletul şi spiritul.” (Aivanhov O.M. 1994)

Şi printr-o extrapolare am vorbi despre efectul şi consecinţele ritualului servitului mesei, făcând conexiunile cu ciclul vieţii, Aivanhov O.M. (1994) „În clipa în care vă aşezaţi la masă, începeţi prin a alunga din mintea voastră, tot ceea ce vă împiedică să mâncaţi în pace şi armonie. Şi, dacă nu reuşiţi imediat, aşteptaţi, începând să mâncaţi în momentul când aţi reuşit să vă calmaţi. Dacă mâncaţi într-o stare de agitaţie, de nervi sau de nemulţumire, declanşaţi în voi vibraţii dezordonate, care se vor transmite în tot ceea ce veţi face ulterior. Chiar dacă vă veţi strădui să creaţi o aparenţă de calm, de stăpânire de sine, va emana totuşi din voi, o anumită agitaţie, o tensiune şi veţi face greşeli, vă veţi izbi de oameni sau de obiecte, veţi rosti cuvinte nepotrivite prin care veţi risca să vă pierdeţi prietenii sau să vi se închidă porţi. În timp ce, dacă mâncaţi într-o stare de armonie, veţi rezolva mai bine problemele ce vi se vor prezenta ulterior şi chiar dacă în cursul zilei veţi fi obligaţi să alergaţi în dreapta şi în stânga, veţi simţi în voi o linişte pe care activitatea voastră nu o va putea tulbura. Începând cu lucrurile mărunte, vom putea ajunge foarte departe”.

Tot aşa se poate face ca fiecare zi să dobândească un ciclu al ei personalizat în aşa măsură încât, privită ca un întreg, viaţa noastră să merite din plin a fi trăită, punându-ne în valoare calităţile, dar şi luptând pentru a înlătura neajunsurile ce pot interveni într-un anumit timp şi spaţiu, bine determinat.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Doctor în ştiinţe medicale, Lector universitar