CARE DIETĂ ESTE MAI SĂNĂTOASĂ?

30/05/19 ora:2:26am

Dieta mediteraneană a trezit interesul cercetătorilor pentru prima data in 1958, în urma publicării rezultatelor unor studii populaționale care au arătat faptul ca locuitorii din statele din jurul mării Mediterane au speranța de viață cea mai mare. Acest fapt se datorează incidenței scăzute a bolilor cronice cum ar fi diabetul, obezitatea si afecțiunile cardiovasculare. Astfel, modul de alimentație al acestor popoare a devenit un model de referință pentru mulți nutriționiști. În linii mari, dieta mediteraneană include ulei de măsline (preset la rece), cereale integrale, fructe, legume, semințe oleaginoase (migdale, alune de pădure, caju, dar crude), leguminoase, consum moderat de pește și fructe de mare, brânzeturi fermentate și vin roșu și consum redus de carne roșie, alimente dulci si prelucrate. Dieta mediteraneană nu este o cură în adevăratul sens al cuvântului, ci este mai degrabă un stil de viață sănătos – incluzând mâncărurile, activitățile, mesele cu prietenii si familia, plus vin băut cu moderație. Astfel, o  atenție deosebită se acordă aspectelor sociale și culturale, cum ar fi orele de masă, odihna după mâncare și activitatea fizică regulată. În 2013, dieta din țările Cipru, Croația, Spania, Grecia, Italia, Maroc și Portugalia a fost inclusă în lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității (UNESCO). Conform UNESCO, dieta mediteraneană implică un set de abilități, cunoștințe, ritualuri, simboluri și tradiții privind culturile, recoltarea, pescuitul, creșterea animalelor, conservarea, prelucrarea, gătitul și în special împărțirea și consumul de alimente.

Bucătăria tradiţională germană se caracterizează printr-o proporţie mare de grăsimi saturate, care provin numai din produsele de origine animală, ca unt, untură, carne şi mezeluri. Nu e de mirare că fiecare al doilea german moare de infarct. O tendinţă primejdioasă care se instalează în Germania şi care există deja în SUA este aceea de a consuma din ce în ce mai multe alimente gata preparate, de a recurge la aşa-numitul „fast-food”, care se oferă la orice colţ de stradă. Alimentele acestea, plăcute gustului şi adorate de copii şi de adolescenţi, conţin cantităţi excesive de grăsimi de cea mai proastă calitate. Chiar dacă sunt de origine vegetală, stând pe foc toată ziua, aceste grăsimi şi-au schimbat caracteristicile datorită oxidării şi temperaturii. De asemenea, aceste alimente conţin multe condimente tari şi sare, fiind lipsite de fibre, vitamine şi micronutrienţi.

Bucătăria tradiţională asiatică foloseşte multe vegetale. Studiile epidemiologice arată că japonezii care trăiesc în Japonia se îmbolnăvesc foarte rar de cancer de intestin gros, în comparaţie cu populaţia ţărilor apusene. Soia e arma cea mai eficace împotriva neoplasmului colo-rectal. Din nefericire, japonezii consumă multă sare, iar urmarea este numărul mare al bolnavilor cu hipertensiune arterială şi cu accidente vasculare cerebrale. În general, o caracteristică a modului de alimentaţie japonez este frugalitatea. După cum se ştie, japonezii au media de viaţă cea mai mare, fiind urmaţi de populaţia ţărilor scandinave.

Câteva cuvinte şi despre alimentaţia din China. Această ţară demonstrează într-un mod foarte convingător că până şi schimbările moderate în stilul de viaţă şi în stilul alimentaţiei pot produce modificări epidemiologice importante. Iar autorităţile care răspund de sănătatea populaţiei au dificila sarcină de a combate concepţia generală că o dietă de calitate trebuie să fie bogată în produse animale. Această concepţie s-a format de-a lungul deceniilor, când populaţia de rând n-avea acces la produsele animale, considerate articole de lux.

Pe plan mondial, există tendinţa de schimbare a cauzelor morbidităţii şi mortalităţii dinspre bolile infecţioase spre cele neinfecţioase, mai ales în ţările cu un venit naţional mic sau mijlociu. Concomitent se înregistrează o schimbare în alimentaţia şi în activitatea fizică a populaţiilor respective, datorită modificărilor factorilor economici şi sociali.

Pornind de la zicala „cei înţelepţi învaţă nu pe propria piele, ci din experienţa altora”, se recomandă evitarea consumului de grăsimi în familie, chiar dacă acestea sunt de origine vegetală. Dieta mediteraneană reprezintă “standardul de aur” al modului de hrănire care promovează o viață lungă și sănătoasă, fiind utilizată pe scară largă de ani de zile de către consumatori, educatori, nutriționiști, pentru a implementa  obiceiuri alimentare mai cât mai sănătoase.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Lector universitar, Doctor în ştiinţe medicale

Email: cobuzclaudiu@yahoo.com