ALIMENTAŢIA SECOLULUI NOSTRU: CARNEA SAU CEREALELE?

3/04/19 ora:2:40am

Zilnic, populaţia globului creşte cu 230.000 de suflete; în fiecare zi, 230.000 de guri în plus care cer hrană. În anul 1800, populaţia globului atingea cifra de 1 miliard. La începutul secolului XX, planeta noastră avea un miliard şase sute de milioane de locuitori. Acum, suntem peste 6 miliarde şi 98% din creşterea populaţiei globului are loc în ţările sărace şi în curs de dezvoltare. Care va fi hrana pentru secolul nostru? Carnea sau cerealele? Fără plante, n-ar fi existat istorie umană sau preistorie. Plantele au susţinut omenirea încă de la primele ei începuturi. Pe plan mondial, cea mai mare parte a hranei provine şi acum din vegetale, care ne oferă hidraţii de carbon – combustibilul organismului – proteinele, grăsimile, dar şi fibrele, mineralele, vitaminele şi toţi ceilalţi microconstituenţi necesari vieţii şi sănătăţii. Dacă nu uităm că majoritatea animalelor consumate de oameni se hrănesc tot cu plante, atunci rolul vegetalelor în susţinerea vieţii devine şi mai evident.

Datele disponibile susţin că, în decursul istoriei omenirii, carnea a fost un aliment scump, astfel că viaţa majorităţii locuitorilor planetei era susţinută de produse de origine vegetală, între care cerealele, cartofii şi legumele au jucat un rol predominant. Începând cu mijlocul anilor 1950, oamenii de ştiinţă au observat că, în acelaşi timp cu creşterea consumului de produse de origine animală, creşte şi frecvenţa aterosclerozei, a neoplaziilor, a accidentelor vasculare cerebrale, a diabetului şi a altor boli cronice şi degenerative. Pe baza acestor observaţii, pentru prevenirea acestor afecţiuni, pe la sfârşitul anilor 1970, nutriţioniştii din Statele Unite au început să recomande reducerea numărului de calorii ingerate prin reducerea ingestiei de grăsimi, în special a celor de origine animală, a colesterolului, a zahărului, a sării şi a alcoolului, precum şi creşterea consumului de alimente conţinând glucide complexe şi fibre. Apoi, s-a recomandat să se consume mai puţine alimente de origine animală – carne, lapte şi derivate, ouă, grăsimi şi uleiuri. Explicaţia pentru rezistenţa consumatorilor la recomandările dietetice este că, în alegerea hranei, orientarea se face numai după gust, după comoditate şi după obiceiurile moştenite. Dovezi incontestabile sprijină ideea că populaţia din ţările industrializate şi din cele în curs de industrializare ar putea reduce riscul bolilor cronice, dacă ar creşte consumul de vegetale, de cereale şi de fructe şi dacă ar diminua sau, mai bine, ar renunţa la consumul alimentelor de origine animală. Din nefericire, sistemul alimentaţiei publice existent nu are motive să favorizeze consumul produselor obişnuite, luate direct de la producători.

De fapt, în zilele noastre, întrebarea importantă nu este dacă proteinele de origine vegetală pot satisface în totalitate cerinţele de aminoacizi ale organismului uman, deoarece se ştie că proteinele de origine vegetală oferă toţi aminoacizii, în cantitate absolut suficientă, pentru toate grupele de vârstă, ci dacă aşa ceva se poate realiza pentru populaţiile tuturor ţărilor. Pe măsura ameliorării condiţiilor economice, populaţia din ţările sărace tinde să consume mai multă carne, iar ce se observă azi în ţările în curs de dezvoltare confirmă relaţia care există între alimentaţia cu produse de origine animală şi bolile degenerative.

Deci care va fi hrana pentru secolul nostru? Carnea sau cerealele? Prin definiţie, dieta optimă este cea care promovează sănătatea şi longevitatea, prevenind deficienţele nutritive şi reducând riscul bolilor cronice, legate de alimentaţie –mă refer la dieta alcătuită din alimente disponibile, sigure pentru a fi consumate şi gustoase. Cu toate că iniţial dieta recomandată omului a fost pur vegetariană, în decursul istoriei, diferitele societăţi au adoptat o varietate largă de moduri de alimentaţie din plantele şi animalele disponibile, în funcţie de ocupaţie, de situarea geografică, de climă şi situaţia economică. Faptul că existăm este dovada evidentă că dieta societăţilor din vechime a oferit suficienţi nutrienţi şi energie pentru a susţine creşterea şi reproducerea.

 

Dr. Claudiu COBUZ, Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Lector universitar, Doctor în ştiinţe medicale

Email: cobuzclaudiu@yahoo.com

 

1 Comentariu pe acest subiect. Spune-ti parerea!

  1. burda 09/04/2019 la ora 22:08 -

    DAAAAAAAAAAAAAA o fi așaaaa cum se spune aici::;:?