ALIMENTAŢIA ECHILIBRATĂ DUPĂ POST

5/04/18 ora:2:29am

În literatura medicală apar date din ce în ce mai numeroase în legătură cu efectul benefic al postului. Astfel, s-a arătat că postul protejează împotriva ischemiei miocardice, adică a lipsei de sânge, scade acumularea intracelulară de calciu, ameliorează funcţiile renale, scade colesterolemia. Restricţia alimentară prelungită poate diminua leziunile renale care survin la obezi, ca o consecinţă a rezistenţei la insulină şi a aterosclerozei. De asemenea, restricţia alimentară din post scade tensiunea arterială şi tonusul sistemului simpatic.dr cobuz

Persoanele care au ținut o perioada lungă de post înainte de Paşte trebuie să acorde o atenție sporită alimentației în zilele de sărbătoare, evitând abuzurile. În timpul postului, organismul este eliberat de povara excesului de proteine animale şi foloseşte în special alimente alcaline, care reglează pH-ul şi purifică ţesuturile. La modul ideal, în perioada de revenire la o alimentaţie completă, ar trebui să păstrăm cât mai mult din bunele efecte acumulate. În prima săptămână, pe lângă cantităţile de legume, cereale şi fructe crude, se vor adăuga proteine mai uşoare, precum lactatele degresate, iar o dată la 2 zile, preferabil dimineaţa, 1 ou. Iaurtul, kefirul şi sana reprezintă alimente sănătoase care pot fi reintroduse fără grijă în alimentaţia zilnică. În ceea ce priveşte carnea, aceasta nu trebuie consumată zilnic imediat după post, ci alternată cu peştele, ciupercile, lintea, fasolea, năutul sau mazărea. În zilele de Paşte este recomandată o alternanţă de la carnea de miel, care este foarte grea, la carnea de pui, dar şi o asezonare a felurilor de mâncare cu salate şi zarzavat. De asemenea, este important şi modul în care se gătește. De exemplu drobul, ar fi bine să fie gătit jumătate cu zarzavat, jumătate cu organe şi restul ingredientelor, pentru a nu face rău organismului. Ca la orice sărbătoare, trebuie sa fim moderați în a consuma alimente foarte grele şi alcool pentru că organismul nu face faţă unei astfel de alimentații bruște şi în cantitate mare. De asemenea, nu trebuie să uităm de mișcare, o plimbare după o masă copioasa este recomandată.

Consumul exagerat de grăsimi, preparate din carne condimentata, afumături, murături şi băuturi alcoolice duc, uneori, la suferințe gastrice ce se manifesta prin dureri epigastrice, arsuri, grețuri şi balonări. În afara de aceste afecțiuni, apar şi suferințele biliare şi pancreatice. Apoi, multe peroane nu știu că mâncarea în exces conduce şi la acuze neuropsihice, cum ar fi astenie, amețeli, migrene sau iritabilitate. Pentru a preveni aceste suferințe se recomandă administrarea alimentelor în prânzuri mici şi repetate la ore regulate, evitarea consumului exagerat de dulciuri, acrituri, băuturi alcoolice, băuturi foarte reci sau foarte fierbinți. Astfel, în prezenţa unor simptome precum dureri abdominale, balonare, greaţă, constipaţie sau diaree, se recomandă o dietă lejeră, fără carne şi grăsimi, bazată pe lichide, fructe şi legume, care ajută digestia. În acelaşi timp, este bine să alegem moduri mai sănătoase de gătit: înlocuirea prăjirii alimentelor cu alte modalităţi de preparare, precum fierbere sau grătar. Este bine să gustăm din toate felurile de mâncare, dar nu exces. Alegeţi mai degrabă o friptură medie ca dimensiune, asezonată cu legume fierte sau cu o salată.

Despre carnea de miel, deși este un sortiment de carne roșie (pe care nu obișnuiesc să o recomand), este sănătoasa datorită conținutului de seleniu (lipsa acestui mineral în organism dublează riscul de astm). În plus este foarte fragedă, iar 100 de grame de carne de miel conțin: 30,4 proteine, 9,4 grame de grăsime, 215 calorii, 1,2 grame de fier şi 95 mg colesterol. Mielul conține de asemenea o cantitate importantă de vitamina B12, necesară în formarea celulelor roșii din sânge, în prevenirea anemiei, pentru un sistem nervos sănătos şi pentru metabolizarea proteinelor, grăsimilor şi carbohidraților. Modalitatea cea mai corectă de preparare a acestui tip de carne este fierberea şi gătirea la temperatură scăzută. Atunci când se prepară o ciorbă din carne de miel este indicat ca aceasta să se adauge după ce apa a dat în clocot pentru a nu se pierde proprietăţile nutritive în apă. Iar atunci când se preferă a se consuma sub formă de fripturi – se ţine cu 24 h înainte de preparare într-un baiţ de oţet sau vin, apă şi condimente pentru ca aceasta să fie mai fragedă şi uşor digerabilă. Cele mai periculoase combinaţii ale acestei cărni vor fi cele cu paste, cartofi, orez, pâine şi alcool.

În final, urez pe această cale cititorilor Sărbători fericite, Hristos a Inviat şi aderenţă la dictonul părintelui medicinii, Hipocrate: Alimentele să fie medicamente şi medicamentele să fie alimente.

 

 

Dr. Claudiu Cobuz

Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Lector universitar

Doctor în ştiinţe medicale, Email: cobuzclaudiu@yahoo.com