Senatul a adoptat modificarea Codului de procedură penală. Ce schimbări sunt

Senatul a adoptat în calitate de primă Cameră sesizată propunerea legislativă de modificare a Codului de procedură penală.

După vot, senatorul PSD Șerban Nicolae a luat cuvântul la microfonul plenului și a declarat că aceste modificări au fost puse în acord cu decizii ale instanțelor europene, criticându-i pe cei care au afirmat că modificările Codului de procedură penală sunt făcute de PSD ca să-l avantajeze pe Liviu Dragnea.
”Poate transmiteți și celor care citesc și nu înțeleg nimic că în 2016 Cioloș și Prună au modificat peste 100 de texte în materie penală printr-o ordonanță de urgență, dat noaptea, dacă cineva este interesat de ore. De data aceasta, însă, am pus în acord decizii obligatorii, pentru că așa sunt deciziile instanțelor judecătorești, obligatorii, ale Curții Europene ale Drepturilor Omului, ale Curții de Justiție Europene și a Curții Constituționale a României.
De altfel, am auzit mai devreme câteva inepții și lucruri care frizează penibilul. Că ar fi amendamentul Dragnea o dispoziție care este cuprinsă într-o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului. Poate că cei cu imaginație bogată vor spune că D-ul de la CEDO vine de la Dragnea. Atâta pot.
Din punctul meu de vedere, însă, lucrurile au fost cât se poate de transparente și la dezbateri a avut acces oricine.” – a spus senatorul PSD Șerban Nicolae.
Recent, USR a susținut că unul dintre amendamentele adoptate la Codul de procedură penală este special pentru Liviu Dragnea, ca să ceară rejudecarea ”dosarului Referendumului”, în care a primit 2 ani de închisoare cu suspendare.
Este vorba despre Articolul 453, care reglementează revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală.
Deputatul USR Stelian Ion a spus că acest articol permite pe viitor redeschiderea proceselor și este ”exact situația lui Liviu Dragnea”.
Principalele schimbări
Propunerea legislativă de modificare a Codului de procedură penală a primit săptămâna trecută raport favorabil din partea Comisiei speciale pentru legile Justiţiei.
Printre amendamentele adoptate se află cel care stipulează că instanţa de judecată poate dispune controlul judiciar pe o perioadă de cel mult 30 de zile, prelungit cu cel mult 160 de zile, cel care spune că suspectul să fie adus cu mandat de aducere numai în mod excepţional şi motivat, iar denunţul să fie în termen de 6 luni de la luarea la cunoştinţă despre infracţiune.
Parlamentarii comisiei au decis şi ca măsura arestului preventiv să se ia doar în cazul existenţei unor probe şi indicii temeinice, fiind înlocuită astfel sintagma “suspiciuni rezonabile”. Parlamentarii au stabilit şi ca procurorii să poată să distrugă probele dintr-o înregistrare obţinută în mod nelegal şi să întocmească un proces verbal în acest sens, pe care să îl depună la dosarul în cauză.
Organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la persoană în termen de maxim un an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă. Organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a dispune această măsură, fie la clasarea cauzei, au mai stabilit parlamentarii.
Un alt amendament prevede că, după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează în scris în cel mult 10 zile pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa.
“Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută şi în cazul neredactării şi/ sau nesemnării hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei”, prevede un alt text, potrivit Agerpres.
Un alt caz în care se poate cere revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive este şi dacă un judecător sau un procuror a fost sancţionat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă aceste împrejurări au influenţat soluţia pronunţată, au mai stabilit parlamentarii din comisie.
De asemenea, conform unui alt amendament adoptat, “instanţa de apel nu poate desfiinţa sentinţa primei instanţe prin care s-a dispus achitarea inculpatului şi nu poate pronunţa o hotărâre de condamnare direct în apel decât dacă sunt administrate probe noi care să conducă la desfiinţarea soluţiei de achitare a primei instanţe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea”.
Potrivit raportului comisiei, “audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore, iar perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, intervenind un interval de 12 ore”.
Parlamentarii din comisie au decis că “declaraţiile suspectului sau inculpatului vor fi obligatoriu înregistrate cu mijloace tehnice audio şi puse integral la dipoziţia apărării sub sancţiunea excluderii acestei probe”.
″În cursul urmăririi penale, audierea suspectului sau inculpatului de către procuror se înregistrează cu mijloace tehnice audio sau audio-video. Atunci când înregistrarea nu este posibilă, acest lucru se consemnează în declaraţia suspectului sau inculpatului, cu indicarea concretă a motivului pentru care înregistrarea nu a fost posibilă”, a mai stabilit comisia.
Conform noilor prevederi, martorul poate refuza să depună mărturie cu privire la acele fapte sau împrejurări care ar putea atrage răspunderea sa pentru săvârşirea unei fapte penale. O persoană audiată în calitate de martor protejat sau ameninţat nu poate fi audiată în aceeaşi cauză, în calitate de martor cu identitate reală decât dacă au încetat temeiurile care au condus la acordarea altei calităţi.
O persoană nu poate avea mai multe calităţi de martor fără identitate reală şi nici nu poate fi în acelaşi timp şi martor ameninţat şi martor protejat în aceeaşi cauză, cu privire la aceleaşi fapte sau împrejurări.
Înregistrările efectuate de părţi şi de subiecţii procesuali principali constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Înregistrările de pe camerele de supraveghere aşezate în locurile publice pot constitui mijloace de probă, a mai decis comisia.
Un alt articol adoptat prevede că “pentru a putea servi la pronunţarea unei soluţii de trimitere în judecată, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, înregistrările audio şi video şi fotografiile furnizate de părţi, de subiecţii procesuali principali ori de alte persoane trebuie să poată fi verificate din punct de vedere al legalităţii obţinerii lor şi expertizate, în vederea stabilirii realităţii ori veridicităţii acestora″.
″În cursul urmăririi penale sau al judecăţii, organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii şi aflării adevărului în cauză”, au mai hotărât parlamentarii din comisie.
stirileprotv.ro