Iohannis contesta la CCR modificarile la Legii ANI care ar scapa 675 de alesi de incompatibilitati si conflicte de interese

Presedintele Klaus Iohannis a sesizat, vineri, CCR in legatura cu modificarile adoptate de Parlament la Legea ANI, prin care inceteaza unele interdictii pentru parlamentari si ar scapa de situatii de incompatibilitate si conflicte de interese 675 de alesi.

Legea fusese contestata la CCR si de PNL, iar magistratii au respins sesizarea liberalilor. Administratia Prezidentiala precizeaza ca neregulile semnalate de presedinte se refera la alte articole din lege.
“Distinct de criticile de neconstitutionalitate prezentate in obiectia la care Curtea Constitutionala a raspuns, invederam noi critici de neconstitutionalitate care, prin raportare la un subiect de o importanta semnificativa pentru asigurarea unui cadru de integritate adecvat, dar si pentru respectarea principiului legalitatii, precum si a principiului securitatii raporturilor juridice, necesita o analiza suplimentara din partea Curtii Constitutionale. (…)
Consideram ca norma instituita prin legea dedusa controlului de constitutionalitate nu indeplineste cerintele de claritate, precizie si predictibilitate, ceea ce afecteaza atat principiul legalitatii, cat si pe cel al securitatii raporturilor juridice, aducand atingere si principiului separatiei puterilor in stat”, se arata in sesizarea presedintelui.
Iohannis arata ca nu este precizat clar cine va pune in aplicare incetarea de drept a interdictiilor. Totodata, spune ca sunt formulari neclare ce pot genera impredictibilitate in aplicarea normei.
Seful statului subliniaza si ca statul de drept le asigura cetatenilor ca statul aplica standarde etice si profesionale in institutiile sale, iar o astfel de lege incalca acest principiu constitutional.
“Conceptul stat de drept, consacrat de art. 1 alin. (3) din Constitutie, a fost dezvoltat in jurisprudenta Curtii Constitutionale, ce a statuat ca acesta presupune capacitatea statului de a asigura cetatenilor servicii publice de calitate si de a crea mijloacele pentru a spori increderea acestora in institutiile si autoritatile publice.
Aceasta capacitate presupune, in mod firesc, si obligatia statului de a impune standarde etice si profesionale, in special celor chemati sa indeplineasca activitati ori servicii de interes public si, cu atat mai mult, celor care infaptuiesc acte de autoritate publica, adica pentru acei agenti publici sau privati care sunt investiti si au abilitarea de a invoca autoritatea statului in indeplinirea anumitor acte sau sarcini. Statul este dator sa creeze toate premisele – iar cadrul legislativ este una dintre ele – pentru exercitarea functiilor sale de catre profesionisti care indeplinesc criterii profesionale si de probitate morala”, mai arata presedintele in sesizarea la CCR.