Intenţia de migrare a personalului sanitar din ce în ce mai mare

Intenţia personalului sanitar de a migra a crescut după anunţul privind scăderea salariilor cu 25 la sută, iar din luna august, când reducerea veniturilor s-a simţit efectiv, se aşteaptă o creştere şi mai mare a intenţiei de plecare şi a plecărilor efective, potrivit unui studiu.
Aproximativ 70 la sută dintre salariaţi iau în considerare posibilitatea de a migra pentru muncă, din care 36,8 la sută au diferite impedimente legate de familie, se arată într-un studiu al Federaţiei “Solidaritatea Sanitară”.
Per ansambul, aproximativ 30 la sută dintre salariaţi intenţionează să plece la muncă în străinătate, făcând deja demersuri în acest sens sau urmând să le facă. Chiar dacă asta nu înseamnă că toţi cei 30 la sută vor pleca efectiv la muncă în străinătate, putând surveni diferite motive care să anuleze această intenţie, procentul poate fi considerat îngrijorător, putând afecta sistemul în ansamblul său, arată federaţia.
În acest sens, este relevant faptul că 67,2 la sută dintre repondenţi resimt o scădere a calităţii serviciilor medicale din cauza migraţiei.
În acelaşi timp, faptul că “zona nehotărâţilor” este formată din aproximativ 40 la sută dintre salariaţi arată o dependenţă a amplorii acestui fenomen în special de condiţiile oferite în ţară, deoarece condiţiile oferite sunt aceleaşi.
Nu toţi cei care intenţionează să plece o vor face efectiv dar, în acelaşi timp, vor fi şi situaţii în care vor lua decizia de a pleca dintre cei care pot fi încadraţi în categoria nehotărâţilor, potrivit studiului.
Astfel, 30,4 procente dintre respondenţi sunt atraşi de salariile mai mari din Occident.
Decizia finală de a pleca depinde în mare măsură de eliminarea sau atenuarea motivelor care împiedică migraţia, iar cea de a rămâne de o eventuală creştere a salariilor până la un nivel acceptabil.
Acest factor acţionează în mod constant şi îşi va păstra efectul atât timp cât vor exista diferenţele foarte mari între salarii. Pentru această categorie de salariaţi nu au efect măsurile politice pe termen scurt, intenţia de a pleca rămânând relativ constantă.
În acelaşi timp, 34,8 la sută dintre respondenţi resimt presiunea exercitată de condiţiile din ţară care îi determină să ia în considerare posibilitatea plecării, principalii factori fiind nemulţumirea faţă de starea materială actuală (17,6 la sută), nevoile legate de întreţinerea familiei (10,8 la sută) şi nevoia achitării datoriilor (6,4 la sută). În cazul acestei categorii decizia privind migraţia depinde într-o foarte mare măsură de măsurile politice şi administrative pe termen scurt care pot interveni în a creşte numărul celor care pleacă.
Stresul la locul de muncă legat de lipsurile materiale din sistem şi de relaţiile tensionate cu pacienţii ivite în special pe fondul acestor lipsuri perturbă în mod semnificativ activitatea sistemului sanitar şi poate interveni în determinarea salariaţilor să ia decizia de a pleca la muncă în străinătate.