Curtea de Apel Bucureşti: Şeful PTF Albiţa proteja activitatea infracţională, primind în schimb bani de la colegi

Şeful PTF Albiţa proteja activitatea infracţională desfăşurată de poliţiştii de frontieră, în schimbul acestei protecţii, comisarul primea diferite sume, a constatat un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB), însă un coleg al magistratului a respins cererea de arestare a lui Daniel Corban.
Mai multe complete de judecată ale au judecat, în 22 februarie, cererile de arestare a 40 de poliţişti de la frontiera Albiţa, acuzaţi de procurorii anticorupţie de mită.
Un judecător, care a soluţionat cererea de arestare preventivă a zece dintre acuzaţi, reţine, în motivarea sa, faptul că şeful PTF Albiţa, “folosindu-se de funcţia de conducere pe care o deţinea, proteja activitatea infracţională desfăşurată de lucrătorii de poliţie în PTF Albiţa, primind în schimbul acestei protecţii diferite sume de bani cu titlu de mită, de la subalternii din fiecare tură de serviciu”.
Totuşi, Daniel Cristian Corban – şeful de la frontiera Albiţa – este liber, un alt judecător apreciind că acesta poate fi cercetat de Direcţia Naţională Anticorupţie în stare de libertate.
În motivarea deciziei de arestare a lui Corneliu Florea – agent poliţie frontieră, Raimond Narcis Bîrlad – agent poliţie frontieră, Lucian Dieac – agent poliţie frontieră, Vlad Asimine – agent poliţie, Decebal Bejan – şef adjunct poliţie frontieră, Ciprian Nicolae Popovici – adjunct şef poliţie frontieră, Ciprian Emil Paveliuc – agent principal de poliţie, George Valentin Lădaru – agent de poliţie, Corneliu Panaite – agent şef adjunct de poliţie, Romică Petcu – agent şef de poliţie, judecătorul CAB arată: “Activitatea infracţională în cadrul PTF Albiţa, aşa cum a fost evidenţiată de investigaţiile efectuate în cauză, nu reprezintă un fenomen izolat, sporadic, accidental, ci, din contră, este o activitate infracţională repetitivă, îndelungată ca derulare în timp, organizată ierarhic, fiecare poliţist de frontieră avându-şi rolul stabilit, îşi cunoaşte şi îşi asumă riscul şi, de asemenea, îşi primeşte recompensa în măsura contribuţiei la comiterea faptei”.
Investigaţiile efectuate în cauză, atât înregistrările ambientale audio-video, cât şi rezultatul activităţii specifice ale investigatorului sub acoperire autorizat în cauză, au avut ca rezultat direct, descoperirea a numeroase acte nemijlocite de luare de mită comise de către poliţiştii de frontieră, mai reţine judecătorul în motivarea sa.
Numărul mare al actelor de luare de mită comise de poliţiştii de frontieră de la PTF Albiţa, şi surprinse prin intermediul mijloacelor specifice de investigaţie (înregistrări audio-video, activităţi ale investigatorului sub acoperire), se diferenţiază de la caz la caz, în funcţie de personalitatea şi modul de operare, ale fiecărui poliţist, precum şi în funcţie de situaţia concretă în care se pretinde, primeşte sau se acceptă mită (nereguli în documente, marfă peste limita admisă, etc.), mai notează sursa citată.
Astfel, arată CAB, sunt poliţişti de frontieră care pretind şi iau mita în mod direct, explicit, după ce constată diferitele nereguli la regimul juridic de trecere a frontierei de stat şi îi sugerează direct sau prin expresii persuasive faptul că sunt dispuşi să “treacă cu vederea” cele constatate dacă li se dă mită.
“Alţi poliţişti de frontieră sunt mai prudenţi, încearcă să disimuleze actul de luare de mită: verifică sub birou paşapoartele în care este predată mita, ascund bancnota în palmă sau o iau cu un gest rapid, urmat de introducerea ei, de regulă, în unul din buzunarele uniformei”, notează judecătorul, precizând că “metoda infracţională cea mai uzitată de poliţiştii de frontieră de la PTF Albiţa, este aceea de a extrage bancnotele primite ca mită din paşapoartele pe care le verifică”.
Totodată, judecătorul consemnează faptul că mulţi dintre cetăţenii ce tranzitează frontiera de stat pe la PTF Albiţa, sunt familiarizaţi cu această activitate infracţională – de unde rezultă că aceste practici ilegale se derulează de o perioadă mare de timp şi prezintă un ridicat grad de generalizare în privinţa implicării poliţiştilor de frontieră din PTF -, astfel că, de multe ori, fără a se schimba nici un cuvânt între protagoniştii activităţilor infracţionale, sunt puse în paşaport, bancnotele oferite cu titlul de mită, sumele de bani fiind acceptate de poliţistul de frontieră în cauză care, după verificarea sumei de bani primită, o ascunde în haină şi doar în anumite situaţii, când este nemulţumit de cât a primit, îşi exprimă verbal dorinţa de a fi daţi şi alţi bani sau produse.
De regulă, “tariful” este cunoscut de cei care oferă mită – 10 RON pentru situaţiile obişnuite, mai precis doar pentru simpla aplicare a ştampilei, iar în cazul unor situaţii speciale – lipsa unor documente, nereguli privind viza, documentele auto sau marfă, produse în cantităţi mai mari, tariful creşte direct proporţional cu “riscul” la care se expune poliţistul de frontieră prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, sumele de bani pretinse şi luate cu titlul de mită variind de la caz la caz (10 euro, 20 euro, 50 euro, 100 euro, 50 RON, 100 RON sau 200 RON), mai notează judecătorul.
Cercetările efectuate până în prezent au stabilit că beneficiile materiale ilicite rezultate în urma desfăşurării activităţilor infracţionale de corupţie, pot fi cuantificate pentru fiecare inculpat în parte, pe fiecare tură de serviciu, între limitele de 100 RON – 1.000 RON, variaţiile intervenind în funcţie de mai mulţi factori de ordin obiectiv sau subiectiv, cum ar fi: datele calendaristice (zile normale, zile de sărbătoare legală sau religioasă), momentul zilei (tură de noapte sau tură de zi), şi, bineînţeles, în funcţie de abilitatea fiecărui inculpat în a-şi desfăşura activitatea infracţională.
Judecătorul mai indică diverse convorbiri interceptate, în care poliţiştii explică cetăţeanilor care vor să treacă graniţa prin PF Albiţa că trebuie “să lase de un coffe”, mai precis “10 lei de ştampilă”, “Piva (bere)”, totodată sunt consemnate negocierile poliţiştilor privind suma ce urma a fi încasată de ei.
Sunt redate de judecător momente în care poliţiştii pretind şi insistă asupra sumei de 30 de euro cu toate că cetăţeanul verificat îi spune că nu are decât 20 de euro, negocierea fiind finalizată prin acceptarea sumei de 20 de euro şi a 20 RON.
Unul dintre poliţişti de la Albiţa, surprins în timp ce vorbea cu un coleg în timp “ce extrage o bancnotă dintr-un paşaport”, explică faptul că “a venit învăţat să ceară bani”.
“Poliţiştii de frontieră însă nu se rezumau doar la mita în bani, ci şi, de pildă, pretindeau, primeau sau acceptau şi diferite produse ce sunt transportate de cei care tranzitează PTF Albiţa: croissante, pannetone, băuturi alcoolice, gem, ţigări etc.”, subliniind “apetitul infracţional” al acestora precum şi că, fenomenul corupţiei a devenit pentru ei, motivaţia care dictează asupra comportamentului cotidian, fiind mai presus de legea pe care au jurat să o respecte şi să o apere, notează judecătorul în decizia de arestare a celor zece.
Judecătorul indică situaţii infracţionale, care, “chiar dacă sunt aparent ridicole, ilustrează generalizarea corupţiei în rândul poliţiştilor de frontieră de la PTF Albiţa, care pretind orice şi oricât”.
“Particularitatea grupului infracţional organizat în speţă o reprezintă tocmai deturnarea scopului licit al organizării statale în PTF Albiţa spre obţinerea de beneficii financiare şi materiale de către lucrătorii de poliţie prin săvârşirea infracţiunii grave de luare de mită”, conchide judecătorul.
Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au dispus, în total, arestarea a 32 de poliţişti de frontieră de la Vama Albiţa şi a lăsat în libertate alţi opt.