Ce prevede Codul Muncii: Închisoare 1-2 ani, sistarea fondurilor UE şi interdicţie la achiziţii publice pentru munca la negru

Prevederile au fost introduse în proiectul de modificare a Codului Muncii aprobat, luni, de Guvern în vederea angajării răspunderii.
Prin acest document, Guvernul a stabilit ca angajatorii care primesc la muncă până la cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă să fie amendaţi cu 10.000 – 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată. Sancţiunea este mai mică decât cea prevăzută în forma iniţială a proiectului, transmisă sindicatelor la sfârşitul săptămânii trecute, în care amenda era de 30.000 – 40.000 de lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 de lei pentru angajatorii care primeau la muncă fără contract până la trei persoane (faţă de până la cinci persoane în forma adoptată de Guvern).
În forma actuală, Codul Muncii prevede că pentru primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă angajatorului îi va fi aplicată o amendă cuprinsă între 3.000 lei şi 4.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 de lei.
Conform proiectului aprobat, luni, de Guvern, în cazul angajatorilor care primesc la muncă mai mult de cinci persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă se va considera că aceştia comit o infracţiune şi vor fi sancţionaţi cu închisoare de la unu la doi ani sau cu amendă penală. Aceeaşi pedeapsă va fi aplicată şi pentru primirea la muncă a unei persoane aflate în situaţie de şedere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane.
Dacă munca este de natură să îi pună în pericol persoanei respective viaţa, integritatea sau sănătatea, pedeapsa este închisoarea de la şase luni la trei ani.
Persoana care lucrează fără încheierea unui contract individual de muncă va fi la de asemenea amendată, cu sume între 500 şi 1.000 de lei.
În cazul angajatorilor care folosesc munca la negru, instanţa de judecată poate dispune şi pierderea totală sau parţială a dreptului de a beneficia de prestaţii, ajutoare sau subvenţii publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autorităţile române, pentru o perioadă de până la cinci ani, interzicerea dreptului de a participa la atribuirea unui contract de achiziţii publice pentru o perioadă de până la cinci ani, recuperarea integrală sau parţială a prestaţiilor, ajutoarelor sau subvenţiilor publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene, atribuite pe o perioadă de până la 12 luni înainte de comiterea infracţiunii, precum şi închiderea temporară sau definitivă a punctului ori punctelor de lucru în care s-a comis infracţiunea sau retragerea temporară ori definitivă a unei licenţe de desfăşurare a activităţii profesionale în cauză, dacă acest lucru este justificat de gravitatea încălcării.
În acelaşi timp, angajatorul va fi obligat să plătească sume reprezentând cuantumul tuturor impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale pe care le-ar fi plătit dacă persoana ar fi fost angajată legal, inclusiv penalităţile de întârziere şi amenzile administrative corespunzătoare, cheltuielile determinate de transferul plăţilor restante în ţara în care persoana angajată ilegal s-a întors de bunăvoie sau a fost returnată, precum şi orice remuneraţie restantă datorată persoanelor angajate ilegal. Cuantumul remuneraţiei se presupune a fi egal cu salariul mediu brut pe economie, cu excepţia cazului în care fie angajatorul, fie angajatul poate dovedi contrariul.
Dacă infracţiunea este comisă de către un subcontractant, atât contractantul principal, cât şi orice subcontractant intermediar pot fi obligaţi de către instanţă la plata sumelor de bani.