Ziua Drapelului Național, sărbătorită la Suceava

27/06/19 ora:2:28am

Data de 26 iunie a fost aleasă în amintirea primului decret al Guvernului revoluționar provizoriu din 1848 după abdicarea domnitorului Țării Românești, Gheorghe Bibescu

26 iunie este ziua în care întreaga Românie sărbătorește Ziua Drapelului Național, proclamată prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. La Suceava, ceremonia publică de înălțare a Drapelului României a avut loc în Piața Tricolorului din municipiul reședință de județ, începând de la ora 10:00 a zilei de miercuri. Ceremonia a fost organizată de către Garnizoana Suceava, în cola­borare cu Inspectoratul de Jandarmi Județean „Bogdan Vodă” al județului Suceava, Inspectoratul pentru  Situații de Urgență ,,Bucovina”  al județului Suceava, școala Militară de Subofițeri Jandarmi Fălticeni „Petru Rareș” Fălticeni și Primăria Municipiului Suceava.

Instituția Prefectului – Județul Suceava a fost reprezentată de prefectul Mirela Adomnicăi și subprefectul Silvia Boliacu. Nu au lipsit de la eveniment nici șeful IPJ Suceava, comisarul șef Adrian Buga, șeful IJJ Suceava, lt. col. Marian Lungu, șeful STPS, lt. col. Florin Crăciun. Consiliul Județean Suceava a fost reprezentat la eveniment de către vicepreședintele CJ Suceava, Gheorghe Niță care a recitat câteva versuri marcante referitoare la această zi importantă.

Din partea Primăriei municipiului Suceava au participat viceprimarii Marian Andronache și Lucian Harșovschi.

Drapelul tricolor este un simbol național, alături de stemă, sigiliu (stemă) și imn, așa cum prevede Constituția României din 1991 modificată și completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003.

Data de 26 Iunie a fost aleasă în amintirea zilei când, în timpul Revoluției de la 1848, tricolorul roșu-galben-albastru a fost adoptat ca simbol al națiunii române. Atunci, a fost decretat, pentru prima dată, ca simbol național de Guvernul revoluționar provizoriu din Țara Românească, la 14/26 iunie 1848, având deviza „Dreptate – Frăție”. Asta în condițiile în care, de la 1834 – cu permisiunea otomanilor – steagul atribuit armatei țării Românești era compus din trei (roșu, galben și albastru) și un vultur la mijloc.

Practic, de la 1848 steagul care a fost utilizat doar de trupele din Țara Românească a fost folosit de toate instituțiile. Revoluționarii pașoptiști din Transilvania și Țara Românească au arborat steagul tricolor având inscripționat lozinca „Dreptate – Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că „stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind”.

Odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei și apoi al Țării Românești, la 24 Ianuarie 1859, tricolorul se impune din nou ca drapel național, însă există indicii că de data aceasta culorile steagului erau dispuse pe orizontală. Primul drapel aflat în uz din 1859 până în 1862, a avut fâșia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fâșia roșie să fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, tricolorul românesc va avea benzile dispuse pe verticală, după modelul mai multor steaguri din Europa acelor vremuri.

În forma actuală, Constituția stabilește, prin Articolul 12, că „drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roșu”- Constituția României. (Dan PRICOPE)