Universitățile, lăsate în ofsaid de Guvern: salariile profesorilor au fost mărite cu 15%, dar banii trebuie luați din taxele studenților

Guvernul Sorin Grindeanu a mărit salariile universitarilor, începând de la 1 ianuarie 2017, cu o medie de 15%. insă costurile cad pe universități, care au de ales: fie măresc taxele de studii  pentru mărirea salariilor profesorilor, fie banii sunt luați de la bugetele de Cercetare, se arată într-o analiză realizată de cursdeguvernare.ro. Nu doar că Guvernul nu a prins aceste măriri salariale în Legea bugetului, dar s-au și alocat, prin buget, cu 0,3% mai puțini bani pentru universități față de anul trecut. La Universitatea suceveană s-au mărit lefurile profesorilor cu cei 15%, așa cum a ordonat Guvernul, banii venind în principal din taxele plătite de studenți. La Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași, rectorul a refuzat să plătească majorarea, cerând Guvernului să trimită banii. La Universitatea din Cluj și la cea din Timișoara, lefurile mărite au fost plătite cu bani luați de la Cercetare 

 Generozitatea executivului nu a fost însoțită însă și de o suplimentare a alocărilor pentru sistemul universitar, astfel încât fiecare instituție de învățământ superior se descurcă cum poate – cei mai mulți, redistribuind spre salarii banii destinați cercetării și dotării laboratoarelor.

Soluțiile sunt provizorii, fiindcă nimeni nu are fonduri pentru a suporta la infinit măsura – dacă Executivul nu va face o rectificare pentru asigurarea sumelor lipsă, universitățile ar putea fi obligate să ia în considerare și varianta creșterii taxelor de școlarizare pentru locurile cu plată sau reducerea semnificativă a numărului acestor locuri.

Efectul va fi, potrivit rectorului M. Pirtea, de la Universitatea de Vest Timișoara (UVT), o scădere a calității pregătirii absolvenților de învățământ superior, deoarece mulți tineri vor opta pentru facultăți mai puțin performante, dar accesibile financiar, sau se vor angaja pentru a putea suporta taxele.

Asta, în cazul tinerilor care vor alege în viitor facultatea. Pentru cei deja înregistrați, care sunt cel puțin în anul I de studii, o creștere a taxelor ar putea echivala cu abandonul.

Iar România se confruntă deja cu o rată uriașă a abandonului în învățământul superior – potrivit ultimei cercetări a Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), datele pentru 2015, care vor fi anunțate săptămâna viitoare, arată că 38% din studenți au renunțat din varii motive la studii. În 2013, rata a fost de 39,07%.

 HG care pune presiune: Majorarea salariilor cu banii Universităților

Prin Legea bugetului, universitățile au primit pentru 2017 sume cu 0,3% mai mici decât anul trecut, în pofida promisiunilor electorale din programul ale PSD – ALDE,în condițiile în care alocările per student (bugetat; pentru ceilalți nu se alocă fonduri) la o facultate cu coeficientul 1 este de aproximativ 2.500 de lei, în timp ce costurile reale de școlarizare urcă la 3.500 – 4.000 de lei. Nicio universitate nu a protestat oficial din cauza acestei reduceri bugetare, diferența urmând să fie acoperită din sursele proprii. Pe 27 ianuarie, Guvernul a aprobat însă Hotărârea 38, care a lăsat în offsaid marile universități – articolul unic prevede că salariile de bază ale personalului din învățământ se majorează în medie cu 15%, de la 1 ianuarie 2017.

Tăieri de la Cercetare, sau creșterea taxelor de studii pentru studenți ?

În contextul subfinanțării cronice a universității și scăderii numărului de studenți din cauze demografice, marja de manevră financiară a universităților este extrem de limitată, potrivit UVT, sau lipsește cu totul, în opinia rectorului Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași.

Universitatea din Iași: Nu se plătește majorarea, se așteaptă ca guvernul să trimită și banii

Prima zi de salariu majorat a trecut, dar Universitatea Al. Ioan Cuza nu a virat suplimentul de 15%. Rectorul, profesorul de Tudorel Toader, fost jude­cător la Curtea Constituțională, a ex­pli­cat pentru cursdeguvernare.ro, că Universitatea a trimis Ministerului Educației o adresă pentru a cere fondurile suplimentare implicate de HG 38:

“Noi știm următorul lucru: orice hotărâre, orice soluție legislativă adoptată trebuie să indice sursa de fi­nanțare. Prin urmare, așteptăm ca Guvernul să ne dea și banii aferenți. Până nu se primesc banii, nu se vor face aceste majorări. Cine a dat legea, bine a făcut, să dea și banii. Așa, o lege e ușor de dat”.

În momentul în care vor sosi banii, iar rectorul speră că nu va dura mai mult de o lună, cadrele universitare vor primi și majorările aferente lunii ianuarie: “Eu n-am un excedent de rezervă, să iau de colo și să pun dincolo, temporar.  Eu sper că într-o lună de zile vor veni banii și îi vom da din urmă, pentru că dreptul s-a născut în momentul apariției legii”, a declarat profesorul Tudorel Toader.

La USV s-au dat salariile mărite, banii din taxele studenților fiind principala sursă

In ceea ce privește mărirea salariilor personalului la Universitatea suceveană, prorectorul cu imaginea Universității, relații internaționale și dezvoltare europeană al USV, Stefan Purici, a declarat, pentru Obiectiv de Suceava că “Universitatea “Stefan cel Mare are fondurile necesare pentru a suporta această mărire, o parte dintre acestea provenind de la bugetul de stat, iar o parte  din veniturile pe care le are USV, dintre care ponderea cea mai importantă o reprezintă taxele plătite de studenți. Trebuie spus și faptul că de ani buni majoritatea veniturilor Universității “Stefan cel Mare”, atât cele de la buget cât și cele din taxele percepute studenților iau drumul salariilor profesorilor și celorlalți angajați.

Universitatea Babeș – Bolyai, soluție de avarie – bani pentru salarii, luați de la cercetare

La Cluj, banii pentru suplimentarea cu o medie de 15% a salariilor au fost luați de la alte capitole de cheltuieli prevăzute pentru anul acesta. Capitole foarte importante – dezvoltare, stimularea cerectării, dotarea unor laboratoare etc.

Deocamdată, se vor descurca, fiindcă este cea mai mare universitate, pentru că au multe fonduri extrabugetare: anul trecut, 52% din fonduri au venit de la buget și 48%, din venituri proprii.

“Din aceste venituri proprii am reușit să facem față, dar asta pentru timp limitat”, a declarat rectorul Ioan Aurel Pop, pentru cursdeguvernare.ro.

“Avem fonduri pentru că suntem cea mai mare universitate din țară, avem foarte mulți studenți care plătesc taxe și avem și venituri din relația cu mediul de afaceri, din donații, din parteneriate public-privat”, a mai explicat rectorul.

Si ei au trimis ministerului o adresă oficială și așteaptă să fie tratați ca o instituție de stat, adică să primească de la bugetul de stat “măcar o cotă parte din aceste măriri”.

Universitatea de Vest: Luăm bani de la performanță și apoi vedem ce și cum

La Universitatea de Vest s-a adoptat aceeași soluție provizorie, a direcționării spre salarii a ba­nilor prevăzuți pentru cercetare sau deplasări la conferințe internaționale, a explicat pentru cursdeguvernare.ro, rectorul Marilena Pirtea.

Dar există temerea că, pe termen lung, situația va trebui reglată prin creșterea taxelor de școlarizare sau reducerea numărului studenților de pe locurile cu plată:

“Semnalul este foarte descurajant pentru universitățile mari, care atrag mai mulți studenți cu taxă.

Există posibilitatea să mărești taxa, însă îi descurajezi pe acești studenți. Fie suportă părinții sau se angajează acești studenți, fie nu mai vin și se duc undeva unde taxele sunt mai mici.

Taxele fiind mai mici, poate și calitatea este redusă”, a mai declarat rectorul UVT.

Din fonduri proprii a majorat salariile și Universitatea București, a explicat rectorul Mircea Dumitru , fost ministru al Educației. “Dacă legea ne-a impus, am plătit”, spune acesta.

Dar și UB așteaptă ca Ministerul Educației să livreze echivalentul creșterii cu 15% a cheltuielilor cu personalul universitar.

De altfel, Consorțiul Universitaria, din care fac parte patru cele mai mari universități românești  – Universitatea din București,  Universitatea Babeș -Bolyai din Cluj Napoca,  Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara – și academia de studii economice din Bucuresti, pregătesc o adresă comună  prin care să solicite Ministerul Educației alocarea sumelor afe­-rente HG 38, se spune în analiza realizată de cursdeguvernare.ro.

 Cea mai mare taxă de școlarizare din România –  9.000 de lei, la UMF București. Taxe “de top” si la USV

Taxele de școlarizare practicate de facultățile de stat românești sunt relativ mici, comparativ cu cele din Marea Britanie, de exemplu.

Dar nici universitățile românești nu se compară cu cele Regat – doar patru instituții autohtone de învățământ superior intră în cele mai respectate clasamente internaționale. La categoria 500+

Pe de altă parte, taxele din România sunt comparabile cu cele de la universitățile publice din Germania – țară care acordă o atenție deosebită valorizătii inteligenței și sistemului de educație.

Conform cursdeguvernare.ro,  mai mari taxe în România sunt percepute la facultățile de medicină, informatică, drept sau studii economice. De remarcat faptul ca taxele percepute de Universitatea suceveana sunt apropiate de cele de la marile universitati din tara, așa cum se poate observa și din tabelele de mai jos.

NOTA: Taxele la USV sunt cele stabilite luna trecută de Senatul sucevean pentru anul universitar 2017-2018