Un sfert din municipiul Suceava ar trebui retrocedat

Liceul Economic, Tipografia şi aleile dintre blocuri trebuie redate foştilor proprietari. Micile parcuri din faţa blocurilor constuite acum mai bine de jumătate de secol au fost deja restituite vechilor proprietari, care le-au revândut afaceriştilor locali. Aleile dintre blocuri au devenit spaţiu privat. 300 de hectare ar trebui să fie restituite foştilor proprietari pe pământul cărora s-a construit municipiul Suceava, ceea ce reprezintă 25% din suprafaţa totală construită a oraşului reşedinţă de judeţ care este, conform cadastrului, de 1.200 de hectare

Locatarii de pe strada Mărăşeşti nr. 20 din blocul A4, s-au adresat cotidianului Obiectiv de Suceava, fiind foarte revoltaţi de faptul că un anume domn Corduban, care are casa alături de bloc, a cumpărat aleea care permitea ieşirea locatarilor din blocul respectiv în strada 6 Noiembrie. Această alee a existat vreme de 50 de ani, printre două case, fiecare cu gardul ei. „ Acum câteva săptămâni ne-am trezit cu aleea blocată cu un gard de sârmă şi, în câteva zile, domnul Corduban şi-a dărâmat gardul de piatră, a introdus aleea în curtea sa şi a pus dale. Acum trebuie să ne învârtim printre blocurile vecine pentru a ajunge pe strada 6 Noiembrie. După ştiinţa noastră, căile de acces sunt intangibile, nu pot fi vândute şi cumpărate” se arată în scrisoarea adresată ziarului Obiectiv. Viceprimarul municipiului Suceava, Ovidiu Doroftei a explicat cum stă situaţia, fără a oferi mari şanse acestui gen de reclamaţii.
Viceprimarul Sucevei a arătat că există cetăţeni care aşteaptă retrocedarea terenurilor pe care s-a construit Liceul Economic – Colegiul Naţional Economic Dimitrie Cantemir, dar şi Tipografia de pe strada cu acelaţi nume. „Ei nu se aşteaptă să fie dărâmate aceste clădiri dar doresc să primească teren în schimb. Din păcate, municipiul Suceava nu are o rezervă de teren care să acopere aceste cereri, de peste 300 de hectare” a spus viceprimarul Ovidiu Doroftei.
Conform legii 247 şi a legilor precedente privind proprietatea, emise după 1990, foştii proprietari şi urmaşii acestora au solicitat la Suceava ca şi în alte localităţi din ţară restituirea dreptului de proprietate şi punerea în posesie. „In lipsa unor prevederi clare, fiind vizate doar evidenţa vecinătăţior, în situaţia pe care o discutăm – blocurile construite în anii 60-90, pentru că nu există solicitări explicite, foştii proprietari au cerut să li se reconstituie dreptul de proprietate şi ulterior au fost puşi în posesie. Avem astfel de situaţii de punere în posesie în zona Mărăşeşti, Alexandru cel Bun, Leca Morariu”, a mai spus viceprimarul Ovidiu Doroftei.
Viceprimarul a mai explicat că în lipsa unor prevederi foarte clare vizând includerea vecinătăţilor în condominiile blocurilor construite pe vremea comunismului, pentru blocurile construite în anii 60 – 90 ai veacului trecut nu există o stabilire clară a limitelor de proprietate, astfel încât se poate ajunge cu cartea funciară în mână, de către foştii prorietari ai terenurilor pe care s-au ridicat aceste edificii, sau de către moştenitorii legali sau de către cei care au cumpărat dreptul de proprietate, până sub scara blocului.
„Sute de oameni sunt puşi în posesie ci terenuri de la 100 de metri pătraţi până la peste 1.000 de metri pătraţi. Solicitările înregistrate de Primăria Suceava, depăşesc 300 de hectare de teren, a unor oameni care au avut proprietăţi în zonele în care s-au construit noile cartiere ale Sucevei – Obcine, George Enescu, Burdujeni, suprafaţă pe care nu o putem restitui. Si astăzi avem sute de cereri de punere în posesie pe care oamenii o vor. Au avut proprietăţipe actualul teritoriu al municipiului Suceava dar din păcate, nu există teren disponibil”, a mai spus viceprimarul Ovidiu Doroftei.
In luna martie a acestui an, Obiectiv de Suceava semnala faptul că tot mai multe terenuri printre blocurile din municipiul Suceava, nu de puţine ori spaţii verzi sau locuri de joacă pentru copii, sunt retrocedate de instanţă foştilor proprietari ori moştenitorilor acestora.
Primăria Suceava a trebuit să demonteze locuri de joacă pe nişte amplasamente în buricul târgului, revendicate de mai multă vreme. Lui Eduard Sadovschi, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a dat câştig de cauză şi a obţinut de o parcelă de 985 de metri pătraţi situată pe strada Universităţii, în vecinătatea plăcintăriei de la Test Prima şi o altă parcelă, de 1.212 metri pătraţi, situată în relativa apropiere a primei suprafeţe, mai exact pe strada Leca Morariu.
Pe primul teren era un loc de joacă pentru copii, făcut încă înainte de 1989 şi unde, în condiţiile creşterii exponenţiale a numărului de maşini în municipiul Suceava, au fost amenajate şi locuri de parcare de către unii locatari ai blocurilor zin zonă. „Persoana care a obţinut în instanţă o hotărâre definitivă pentru retrocedarea terenurilor a pus în vedere Primăriei că dacă nu va elibera terenurile respective, atunci va trebui ca Primăria să achite o chirie pe teren. Am decis ca să nu plătim această chirie şi am trecut la desfiinţarea locurilor de joacă”, a precizat Ovidiu Doroftei.
Un episod similar s-a consumat, în luna februarie a acestui an, când fiul primarului comunei Slatina, Ilie Gherman, a început să taie copacii de pe un teren din zona Mărăşeşti. O parcelă de cinci ari a intrat în proprietatea fiului primarului comunei prin cumpărare de la un proprietar cu acte în regulă, tânărul a dispus tăierea copacilor de pe noua sa proprietate pentru a construi un spaţiu comercial. Locatarii din blocurile de pe Mărăşeşti a cărui spaţiu verde a fost distrus la începutul acestui an au reacţionat ca şi cei de acum câteva zile. Se vede însă treaba că niciodată proprietarul de apartament nu va avea acelaşi statut decât al proprietarului de casă. Blocurile construite pe timpul comunismului pe terenuri expropriate rămân fără ieşire la stradă printre proprietăţile celor care şi-au revendicat şi obţinut vechile terenuri pe care s-au construit aceste edificii, astfel încât lupta de clasă este departe de a se fi teminat. (Neculai ROSCA)