Trei cladiri cu șase etaje în spatele Palatului Administrativ – o propunere riscantă a firmei NIVA, condusă de Nicolae Troașe și Vasile Armenean

Primăria Suceava a emis un certificat de urbanism după ce NIVA a cerut autorizație de demolare a complexului Gloria, pentru a putea construi trei clădiri cu subsol, demisol, șase etaje și mansardă pe respectivul teren. Certificatul respectiv poate fi folosit de firma NIVA pentru a realiza PUD (planul urbanistic de detaliu) pentru viitoarele construcții, pentru care se va solicita apoi autorizație de construire Consiliului Local. Cum se poate construi și  cât de înalte pot fi clădirile ridicate pe dâmbul din spatele Palatului Administrativ, explică arhitecții  

 

Conform unei propuneri de elaborare a unui Plan Urbanistic  de Detaliu (PUD), depusă de societatea NIVA Suceava – patronată în comun de oamenii de afaceri Nicolae Troașe  și Vasile Armenean – la Primăria municipiului reședință de județ, se are în vedere obținerea unei autorizații de construire pentru o clădire de birouri, o clădire cu funcțiunea de hotel – restaurant și un bloc de locuințe colective, toate trei cu regim de înălțime S^D^P^6E^M, branșamente/ racorduri la rețelele de utilități tehnico-edilitare, locuri de parcare, sistematizare verticală, spații verzi și organizare de șantier în vederea obținerii autorizației de construire. Se știe deja că această cerere de aprobare a acestui PUD vizează su­prafața de teren, cu clădirile aferente, cum­părată anul trecut de Nicolae Troa­șe, patronul de la Calcarul Pojorâta, și Vasile Armenean, patronul firmei Betty Ice Suceava. Este vorba despre vechiul complex hotel – restaurant ridicat în timpul comunismului – cantina și ho­telul partidului, redenumit ulterior “Complexul Gloria” și introdus în anii ’90 în gestionarea RA-APPS. In aceste zile, clădirile de pe strada Vasile Bumbac se dărâmă, iar sucevenii se întreabă ce se va pune în loc.

Răspunsul la această întrebare nu poate fi unul definitiv, în condițiile în care Primăria Suceava a dat deocamdată numai o autorizație de demolare. Există însă în mapa municipalității sucevene și cererea de elaborare a planului urbanistic de detaliu mai sus amintit și de obținere a unei autorizații de construire. S-a eliberat în acest sens și un certificat de urbanism care poate fi utilizat în scopul declarat, pentru elaborarea unui “plan urbanistic de detaliu și obținere autorizație de construire pentru o clădire de birouri, o clădire cu funcțiunea de hotel – restaurant și un bloc de locuințe colective, toate trei cu regim de înălțime S^D^P^6E^M (subsol plus demisol, parter, șase etaje și mansardă).

Pentru că este vorba despre o consultare publică asumată și de Primărie și de către noii proprietari, am considerat că datele vizând intenția de construire a unor clădiri noi în locul celor care se dărâmă în aceste zile pot fi făcute ­pu­blice și în ziarele locale, dacă tot au fost pu­blicate pe pagina de internet a Primăriei.

Cu precizarea că certificatul de urbanism nu ține loc de autorizație de construire/desființare și nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcții, arătăm că în anexele la autorizația de urbanism se precizează că toate clădirile existente pe suprafața intrată în proprietatea firmei NIVA trebuie să fie demolate înainte de obținerea autorizației de construire. Remarcăm faptul că acest deziderat se va realiza chiar în zilele imediat următoare.

Titularul certificatului de urbanism  – NIVA (firma mai sus amintită, condusă de Nicolae Troașe și Vasile Armenean, n.r.) – și-a asumat obligația de a se adresa APM pentru obținerea unei autorizații de mediu.

Intr-o anexă la certificatul de urbanism eliberat de municipalitatea suceveană se arată cum aprobarea unei documentații de urbanism – Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) – presupune informarea și consultarea publicului conform procedurii stabilite de ­le­gis­lația în vigoare, prin anunțuri pe ­­pa­gi­­na de internet a Primăriei municipiului Suceava, precum și prin notificări către proprietarii de imobile învecinate. A­ceste informații au fost publicate pe pagina de internet a Primăriei, dar pentru că demolarea unor edificii care aveau o anumită rezonanță în urmă cu câteva decenii în spațiul public sucevean poate extinde zona de interes a acestei acțiuni (Palatul Administrativ – Consiliul Județean și Prefectura ju­dețului – fiind cei mai apropiați vecini și zeci de ani la rând printre cei mai importanți colaboratori ai complexului hotel – restaurant Gloria, la care se adaugă suita de funcționari și demnitari ce veneau la “centru” din toate colțurile județului și care găseau la Gloria un mic refugiu pentru cafea și împărțire de impresii) și în interes public.

Menționăm că, în documentația aferentă certificatului de urbanism se arată că “dacă apar nemulțumiri din partea proprietarilor imobilelor învecinate, documentația de urbanism întocmită iI avizată în condițiile legii va fi înaintată, împreună cu obiecțiile primite în urma informării și consultării publicului, spre dezbatere, în Comisia tehnică de urba­nism și ulterior în Consiliul Local, care va delibera în condițiile legii”.

Cum se poate construi și până la ce etaj se poate ajunge în spatele Palatului Administrativ

Nemulțumirea unor suceveni care locuiesc în preajma defunctului de acum complex Gloria vine din aceea că în mai multe rânduri s-a discutat la nivel de municipalitate și în Consiliul Local despre faptul că în zona centrală a orașului nu vor putea fi ridicate construcții mai înalte de P^4 etaje. Asta și pentru păstrarea în siguranță a clădirilor mai vechi, dar și pentru garantarea păs­trării integrității și respectarea punerii în valoare a celor câteva clădiri cu statut de monument istoric ce au rezistat ofensivei de demolare din timpul comunismului.

S-a emis și un regulament pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) – zona centrală, care arată care sunt condițiile de amplasare șI configurare a clădirilor în acest perimetru. Astfel, în cazul clădirilor cu înălțimi până la P^2 se consideră construibile parcelele având ­mi­nimum 150 m.p. și un front la stradă de minimum 12 metri. In cazul clă­dirilor cu înălțime P^3 și mai mult, se consideră construibile parcelele având minimum 500 m.p. și un front la stradă de minimum 20 de metri (…). In cazul construcțiilor publice dispuse izolat, suprafața terenului minim este de 1.000 de metri pătrați, cu un front la stradă de minimum 30 de metri.

In ceea ce privește înălțimea maxi­mă admisă a clădirilor (subiectul cel mai controversat, n.r.), se arată în­ ­do­cumen­tația  existentă la Primărie că aceas­ta trebuie să fie egală cu “distanța dintre aliniamentele străzii (lățimea). Poate fi asigurat suplimentar un nivel în funcție de volumetria caracteristică străzii, cu condiția retragerii  clădirii cu 3 metri de pe planul principal al fa­țadei”.

Se mai are în vedere ca la fiecare 30 de metri pătrați de suprafață înierbată să se planteze un arbore, regula fiind câte un abore la fiecare patru locuri de parcare, care vor trebui să fie înconjurate cu un gard viu de minimum 1,2 metri înălțime.

Mai trebuie spus că, pentru clădirile cu peste 4 niveluri, procentul maxim de ocupare a terenului (POT) nu poate fi mai mic de 60%.

Municipiul Suceava nu are în acest moment un Plan Urbanistic General (PUG), fiindcă nu îndeplinește o serie de condiții impuse de Uniunea Europeană, cea mai discutată fiind suprafața de spații verzi aferentă fiecărui locuitor al orașului. Pe de altă parte, au fost realizate mai multe proiecte de PUG de către arhitecți locali cu notorietate, ce însă nu au fost aprobate pentru că nu corespund normelor europene, iar astfel de planuri pot fi utile doar în con­dițiile în care municipiul Suceava do­­rește să acceseze fonduri de la Uniu­nea Europeană, pentru dezvoltarea ur­bei, In aceste condiții, se va vedea cum va fi abordată în Consiliul Local al munici­piului Suceava solicitarea firmei NIVA SRL, de construire a trei clădiri cu șase etaje plus mansardă pe strada Vasile. (Neculai ROSCA)