Târgul Meşterilor Populari din Bucovina, promovare gratuită în 37 de ţări

 100 de meşteri populari, un câştigător al Trofeului Bucovina aflat la prima participare – familia de cojocari Neculaie şi Daniela Zaharia din Ostra şi vizita tinerilor din 37 de ţări participanţi la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică, ingredientele speciale pentru cea de-a XIX–a ediţie a Târgului Meşterilor Populari de la Muzeul Satului. Bonus, aseară pentru iubitorii de folclor naţional – Maria Ciobanu 

Cea de-a XIX-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari, găzduit în mod tradiţional de Muzeul Satului Bucovinean, a constituit anul acesta un eveniment fără precedent în cadrul evenimentelor culturale pe care le organizează an de an Muzeul Bucovinei.
Se ştie deja că mai bine de 100 de meşteri populari din toată ţara au participat la manifestarea care peste un an va împlini două decenii de viaţă. Ceea ce nu ştiu sucevenii sau turiştii români care au trecut prin Suceava în aceste zile este că la acest important eveniment cultural anul acesta, premiul cel mare – Trofeul Bucovina, oferit de Muzeul Bucovinei celui mai îndreptăţit meşter popular a fost atribuit familiei Zaharia Neculaie şi Daniela din Ostra, participanţi pentru prima dată la o competiţie de această anvergură în domeniul artelor tradiţionale. Sunt însă la curent cu cele întâmplate în cele trei zile de Târg al Meşterilor Populari din incinta Muzeului Satului Bucovinean cei peste 300 de copii din 37 de ţări ale lumii, însoţiţi de peste 200 de profesori, care, înainte de deschiderea oficială a Olimpiadei Naţionale de Astronomie şi Astrofizică, au vizitat spaţiul în care s-a desfăşurat această manifestare. Inarmaţi cu cele mai sofisticate gadget-uri, vizitatorii de pe toate continentele lumii au filmat şi au fotografiat cât au putut şi ce au putut în intervalul de o oră în care au fost oaspeţii Muzeului Satului Bucovinean, ai Târgului Meşterilor Populari şi implicit ai Ansamblului Folcloric Arcanul aparţinând Universităţii “Stefan cel Mare” din Suceava, principala gazdă a Olimpiadei. Oaspeţii din alte ţări de sâmbătă seară au fost în egală măsură actori principali ai evenimentului pentru vizitatorii indigeni care au avut de admirat, totodată, oferta meşterilor populari veniţi din toate colţurile ţării. Aceasta a devenit, de câţiva ani, chiar una autentică, de când s-a instituit regla strictă ca la Târgul din Muzeul Satului Bucovinean să nu mai aibă acces negustorii de kitsch-uri. Pe de altă parte, prestaţia artiştilor locali, aplaudaţi la scenă deschisă, în ciuda începutului de caniculă de sâmbătă după amiază, de sute de spectatori, a fanfarei Zece Prăjini din judeţul Iaşi, care a dat o notă specială spectacolului prin anvergura alămurilor utilizate, dar şi dansurile tradiţionale impecabile ale ansamblului Arcanul au însemnat auspicii foarte bune pentru ediţia din acest an a Târgului Meşterilor Populari.

O bună familiarizare cu România şi Bucovina a participanţilor la Olimpiada Internaţională de Astonomie, veniţi la Suceava din 37 de ţări
Pentru oaspeţii veniţi din celelalte colţuri ale lumii, evenimentul a însemnat, cu siguranţă, o surpriză plăcută. Imagini filmate de adolescenţi din China, Coreea de Sud, India, Pakistan, Singapore, Brazilia, Indonezia, Iran, Mexic, Nepal ori Sri Lanka la Târgul Meşterilor Populari din incinta Muzeului Satului Bucovinean din Suceava au fost concomitent transmise în ţările de origine ale vizitatorilor străini. Pentru inspiraţia pe care au avut-o, de a-i ademeni pe participanţii la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică în mijlocul meşterilor populari, organizatorii merită felicitaţi. La fel cum merită felicitaţi şi pentru că au decis să îi întâmpine, cumva tradiţional românesc, nu cu pâine şi sare, ci cu plăcinte cu brânză pe oaspeţi, la intrarea în incinta Muzeului Satului, meritul revendind aici Inspectoratului Scolar Judeţean, care a mobilizat tinere domnişoare de liceu, îmbrăcate în straie tradiţionale, care să ofere mica ofrandă gustată cu poftă de colegii lor din celelalte părţi ale lumii.

La Târgul Meşterilor Populari, nimic din ce e tradiţional, “nu piere”
Tărgul Meşterilor Populari, aflat la cea de-a XIX-a ediţie nu s-a rezumat însă doar la atât. Circa 100 de meşteri populari din întreaga ţară şi-au expus roadele muncii lor pe standurile înşirate de-a lungul principalei alei a Muzeului Satului. Mărfuri dintre cele mai diverse realizate artizanal, au atras atenţia celor câţiva mii de vizitatori, suceveni autohtoni ori turişti veniţi din diferite colţuri ale ţării, dar şi din străinătate. Alambicurile pentru ţuică, aduse la Suceava spre admiraţie a tehnicii de realizare de manufacturieri din părţile Ardealului, haine populare brodate cu migală de meşteriţe care şi în al doilea deceniu al veacului XXI se încăpăţânează să păstreze vie tradiţia ţesutului şi cusutului naţional, obiecte din ceramică dintre cele mai diverse, de la cele uzuale – oale de sarmale ori străchini la cele cu destinaţie decorativă, obiecte din lemn, de asemenea cu caracter uzual ori decorativ realizate de meşteri populari autentici dar şi şerbeturi delicoase făcute în casă de gospodinele care au reuşit să reamintească vizitatorilor cumpărători gustul cămărilor bunicilor de altădată, la fel ca şi cele care, cu cozonacii şi plăcintele lor s-au luat la luptă şi au câştigat bătălii numeroase cu programele de slăbit ale domnişoarelor vizitatoare care au cedat ispitei.
Opinci şi curele, ţuică tradiţională dar şi mici oferte de produse manufacturiere din pietre semipreţioase, purtătoare de noroc, jucării şi alte mici suveniruri pentru placul şi pentru buzunarul tuturor celor care au vizitat începând de vineri şi până ieri seară Târgul Meşterilor Populari, ediţia a XIX-a de la Muzeul Satului Bucovinean. Printre vizitatori şi-au făcut loc şi oficialităţile locale – preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Ioan Cătălin Nechifor, care au apreciat modul în care a fost organizat şi în acest an Târgul, dar şi prefectul judeţului, Florin Sinescu.
Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei, Violeta Enea, şefa şecţiei Etnografie a complexului muzeal, s-au asigurat de dimineaţă până seară, în cele trei zile, că nimic nu lipseşte pentru buna desfăşurare a manifestării. Aseară, cunoscuta interpretă de muzică populară Maria Ciobanu, a adunat sute de iubitori de folclor în incinta Muzeului Satului Bucovinean, unde a prezentat un spectacol deosebit.
Neculaie şi Daniela Zaharia, câştigătorii din acest an al Trofeului Bucovina

Câştigătorii din acest an ai Trofeului Bucovina au fost, cum am spus, familia Neculaie (foto) şi Daniela Zaharia, din comuna Ostra, meşteri pielari şi cusători de cojoace, cojocele şi bundiţe din piele. Câştigul material – premiul oferit fiind de 500 de lei, nu este foarte mare, însă notorietatea dobândită cu prilejul unei astfel de competiţii este cea care contează în primul rând. Mai ales că juriul nu este de ici – colo. Din acesta a făcut parte, pe lângă reprezentanţii organizatorilor şi preşedintele Meşterilor Populari din Bucovina – Florin Cramarciuc dar şi Cornel Sitar, meşter ceramis din Baia Mare, câştigător al ediţiei 2012 a Târgului Meşterilor Populari. Neculaie Zaharia acum în vârstă de 60 de ani şi-a făcut, precum spune el însuşi, ucenicia de la vârsta de 13 ani, în atelierul unui meşter din Josenii Bârgăului, din judeţul Bistriţa Năsăud. Patru ani, din 1970 până în 1974 a fost ucenic după care şi-a pus în valoare meseria învăţată, în sistemul cooperaţiei meşteşugăreşti, cum funcţiona la acea vreme şi a ajuns “sef de secţie alendeloane”, la cooperativa meşteşugărească din zona Dornelor. Pentru cei mai tineri, trebuie spus că “alendelonul” însemna acum 30 – 40 de ani un cojoc din piele de oaie croit mai special, după un model purtat în filmele franţuzeşti de la acea vreme de cunoscutul actor Alain Delon. Afacerea cu “alendeloane” nu a mai mers după o vreme şi în acest context, Neculaie Zaharia a decis să revină la “mărcile” tradiţionale – cojocele şi bundiţe cu holiţă – cusături tradiţionale cu bumbac ori cu mărgele aplicate pe pielea hainei. Soţia, Daniela, a fost atrasă de asemenea în acest meşteşug, fiind acum printre cele mai cunoscute meşteriţe în domeniu.
Directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, a apreciat că ediţia a XIX-a a Târgului Meşterilor Populari a fost mai bogată în ceea ce priveşte produsele meşteşugăreşti decât precedentele ediţii. El spune că trebuie remarcată pentru prima dată la târgul sucevean prezenţa sculpturilor în os, a meşterilor din prelucrarea blănurilor precum şi a celor care se ocupă de confecţionarea jucăriilor din lemn, produse care aduc un plus de valoare evenimentului. “Având în vedere deschiderea în ziua de sâmbătă a Olimpiadei de Astronomie şi Astrofizică, Târgul şi implicit Muzeul Satului Bucovinean a fost vizitat de circa 500 de elevi şi profesori din 37 de state ale lumii, care sigur vor duce acasă impresii memorabile legate de tradiţiile şi arhitectura bucovineană, pentru că au fost vizitate şi obiectivele arhitecturale din muzeu dar, cu siguranţă şi pe cele româneşti, în general”, a declarat directorul Emil Ursu.
Pe de altă parte, spectacolele care s-au desfăşurat pe scena din incinta Muzeului satului au fost susţinute atât de arţişti şi formaţii locale dar şi de invitaţi speciali, toate dând o valoare mai mare evenimentului organizat, a adăugat şeful Muzeului sucevean. (Neculai ROSCA)