“Suntem datori să întoarcem privirea electoratului spre politica proiectelor naţionale”

– Forţa Civică este un partid nou înfiinţat, partid parlamentar, într-o dinamică ascendentă în spectrul politic românesc. Cui se adresează, electoral vorbind, Forţa Civică?
– Forţa Civică este, într-adevăr, un partid tânăr şi nu doar în ceea ce priveşte timpul care a trecut de la relansarea sa, în septembrie 2012. Avem foarte mulţi oameni tineri în partid, iar aproape 80% din membrii Forţei Civice nu au făcut niciodată politică. Cred că asta spune ceva şi despre electoratul căruia partidul nostru i se adresează. Evident, suntem un partid de centru-dreapta şi ne orientăm către electoratul cu astfel de principii, cel puţin teoretic. Realitatea este, însă, puţin diferită, pentru că electoratul românesc actual diferă de cel de la începutul anilor ’90. Vorbim despre un electorat emotiv, dependent în decizia sa de “pasiunile” momentului mai degrabă decât de ideologii. Ca oameni politici, suntem datori să reparăm acest lucru, prin reformarea clasei politice. Este timpul unei noi generaţii politice, care să poată trasa o limită între ceea ce a reprezentat România în proiecte vechi, depăşite şi ce înseamnă România în proiecte noi, vizionare. Electoratul de dreapta aşteaptă mişcare comună, iar necesitatea unei acţiuni coerente pe partea dreaptă este stringentă. Suntem datori să reprezentăm acea majoritate tăcută a celor dezamăgiţi de o clasă politică incompetentă şi coruptă. Suntem datori să întoarcem privirea electoratului de la politica intereselor meschine, imediate şi divergente faţă de interesul general, spre politica proiectelor naţionale, care ne implică, dar ne şi obligă pe toţi.
“Forţa Civică merge în continuare pe ideea coagulării dreptei”
– Care sunt obiectivele politice pe termen scurt, mediu şi lung ale Forţei Civice?
– Forţa Civică merge în continuare pe ideea coagulării dreptei, plan pe care l-a iniţiat cu PNTCD şi care a dus la înfiinţarea Alianţei D.A. Pe termen scurt, o listă comună la europarlamentare a tuturor partidelor şi susţinerea unui candidat unic la prezidenţiale în 2014. Pe termen mediu, ne uităm la anul 2016, unde sperăm să se întrevadă o federare a partidelor de dreapta, ca la capătul acestui efort să avem o formaţiune de dreapta capabilă să redefinească politica românească. Pe termen lung, noi vedem lucrurile în felul următor: unitatea dreptei nu trebuie sa fie generată doar de argumente electorale. Această unire a dreptei trebuie să fie bine cimentată în politica românească mulţi ani de acum înainte, indiferent de rezultatul alegerilor. Dreapta politică românească trebuie să îşi regăsească vocea, să se redefinească în unitate pentru a fi puternică şi opozabilă în mod eficient socialismului. Forţa Civică, în paralel cu proiectul coagulării dreptei, are şi propriile sale ţinte, de natură organizatorică. Avem deja peste 10.000 de membri şi 42 de filiale în ţară, vrem să creştem. Partidul nostru este deschis tuturor celor care vor să se implice pentru a avea un cuvânt de spus în procesul de reformare a politicii din România. Vrem să promovăm meritocraţia în toate domeniile şi mai ales în ceea ce priveşte clasa politică.
“Am preferat să pornesc de la cărămida esenţială a vieţii politice şi, alături de colegi şi prieteni, am început să construim un nou partid”
– Ce aduce nou structura politică pe care o reprezentaţi, cu ce va face diferenţa în politica românească?
– Oamenii noi – aceştia vor face diferenţa. Schimbarea clasei politice nu se poate face fără ei. Oameni noi, cu puncte de vedere noi, cu idei noi şi cu resurse generoase de entuziasm, de altruism. Clasa politică actuală este, în majoritatea ei, uzată în bătălii fără miză autentică, în conflicte de interese mai degrabă personale, şi nu politice. A venit momentul în care românii să pretindă altceva, mult mai mult, de la aceia care îi reprezintă. Nu mai vrem să ni se spună că suntem o generaţie de sacrificiu. Este nevoie ca noi figuri să intre pe scena politică, să se încheie astfel circuitul continuu al celor 2.000 de nume cu rădăcini de sorginte comunistă, care de 23 de ani fac regulile în politica românească. In vara anului trecut am luat o decizie fundamentală, aceea de a face pasul în politica militantă. Am luat totul de la zero şi nu a fost uşor. Am preferat să pornesc de la cărămida esenţială a vieţii politice şi, alături de colegi şi prieteni, am început să construim un nou partid. Românii care vor să schimbe lucrurile în bine în ţara lor trebuie să înţeleagă că nu se poate altfel: prin vot ori prin implicare directă trebuie să facem lucrurile să se mişte în direcţia bună. Pasivitatea, blazarea civică nu pot face schimbarea, ci – dimpotrivă – ne vor menţine în această stare de “băltire” economică şi socială. Aş putea spune că noutatea pe care Forţa Civică o aduce în viaţa politică este exact aceasta: forţa civică a celor care nu mai pot sta cu braţele încrucişate, lăsând viaţa lor şi a familiilor lor să treacă, în lipsă de orizont şi de speranţă!
– La viitoarele alegeri, Forţa Civică are preconizată o politică de alianţe?
– Da, avem discuţii cu alte formaţiuni politice din zona de centru-dreapta a spectrului politic românesc. Suntem alături de PNTCD în alianţa DA, iar Iniţiativa România Liberală va fi cât de curând parte din proiectul nostru comun. Pe lista comună nu vor fi doar membri ai partidelor politice, vrem să avem şi nume propuse de societatea civilă, de fundaţii sau ONG-uri care vor veni alături de noi. Vom promova împreună nume care reprezintă cu adevărat dreapta românească.
“5% în intenţia de vot nu e puţin lucru, la doar un an de la relansarea Forţei Civice”
– Istoria politică de după 1990 a demonstrat că foarte puţini lideri politici au fost veritabile “tractoare” pentru partidele lor, popularitatea şi intenţia de vot către aceştia fiind factori determinanţi, mai degrabă decât pentru formaţiunile politice conduse de ei. Ca lider politic, vă plasaţi foarte bine în sondaje, în timp ce Forţa Civică se situează la limita pragului electoral. Vizaţi, în acest context, o candidatură la preşedinţia României?
– 5% în intenţia de vot nu e puţin lucru, la doar un an de la relansarea Forţei Civice, mai ales în climatul unei supermajorităţi aflate la putere. Poate că aţi remarcat că producem deja emoţii celorlalte partide politice, mai vechi şi cu mai multă experienţă. Evoluţia noastră de până acum dovedeşte că avem şanse să devenim o alternativă politică redutabilă în România. In ceea ce priveşte candidatura la prezidenţiale şi profilul de “locomotivă” politică despre care vorbiţi, pot să vă spun următoarele: procentele mele nu sunt doar rezultatul charismei personale, al discursului individual. Procentele lui Mihai-Răzvan Ungureanu se datorează şi muncii celor din jur, colegilor din partid – de la centru şi din teritoriu. Alături de ei am gândit mesajele, ei sunt cei care le propagă în rândul cetăţenilor, împreună cu ei ducem acţiunea politică în toată România. Sunt lucruri “nevăzute” – un efort colectiv determinat şi impresionant – pe care sondajele nu le reflectă întotdeauna. Le mulţumesc pentru acest lucru. O spun şi o cred cu tărie: politica este un “sport” de echipă. Altfel nu se poate.
– Care au fost vulnerabilităţile clasei politice româneşti, după 1989, care au dus România în situaţia actuală?
– România a fost expusă unei serii de vulnerabilităţi, prea multe – după părerea mea. După atâţia ani de democraţie, suntem în continuare o ţară cu probleme mari de corupţie. Acest lucru îi face pe oameni să fie, în mod fals, sceptici faţă de economia de piaţă. Corupţie, nepotism, justiţie pusă sub presiune politică – avem un stat decredibilizat în faţa partenerilor europeni şi internaţionali, dar şi în faţa propriilor cetăţeni. Actuala clasă politică falimentează viitorul României. Binele naţiunii capitulează în faţa intereselor politice ale celor care conduc de ani de zile această ţară. De aici şi stăruinţa mea de a convinge că este nevoie urgent de unificarea acelor forţe politice care mai sunt capabile să schimbe ceva în politica din România.
“Reorganizarea teritorială a României nu este un subiect de dezbătut la o ieşire în oraş, într-o simplă conferinţă de presă sau în cadrul unei emisiuni televizate”
– Pentru Suceava, subiectul regionalizării este unul sensibil. Bucovina, ca regiune istorică şi nu numai, ar merita un statut distinct în prefigurata reorganizare administrativ-teritorială a ţării. Care este punctul dumneavoastră de vedere?
– Reorganizarea teritorială a României nu este un subiect de dezbătut la o ieşire în oraş, într-o simplă conferinţă de presă sau în cadrul unei emisiuni televizate. Este o chestiune serioasă, care trebuie tratată ca atare. Acest Guvern ne promitea la începutul anului că vom avea regionalizarea “gata făcută” la sfârşitul acestui an, cu atâta “seriozitate” şi “pricepere” discutau reprezentanţii Guvernului reorganizarea teritorială a ţării noastre. Nu s-a făcut nici până în ziua de astăzi un studiu de impact, nu s-a ţinut nicio dezbatere publică pe această temă, dezbatere în care societatea civilă să poată avea un cuvânt de spus. In acest moment nu se ştie cu exactitate care este modelul de reorganizare teritorială care se potriveşte ţării noastre. Reorganizarea teritorială a României înseamnă timp, resurse şi trebuie să vizeze în primul rând interesul fiecărei comunităţi în parte.
Fiecare putem avea propriile puncte de vedere. Dacă mă întrebaţi pe mine personal, da, sunt de acord că Bucovina ar putea avea un statut aparte în viitoarea configurare teritorială. Insă nu-mi voi permite să fiu la fel de categoric ca Premierul Victor Ponta, care ne vorbea deja, acum câteva zile, despre viitoarea regiune Bucovina. Declaraţia domniei sale este în sine o provocare. Nonşalanţa cu care face astfel de declaraţii, în timp ce ministrul său, Liviu Dragnea, ne vorbeşte de o cu totul altă organizare teritorială, dovedeşte dezinteresul şi sfidarea cu care ne tratează reprezentanţii Guvernului. In lipsa unui studiu de impact, niciunul dintre noi nu poate vorbi obiectiv despre o reorganizare a României.
“Aşteptările noastre de la organizaţia judeţeană Suceava a Forţei Civice sunt egale cu aşteptările cetăţenilor din fiecare judeţ”
– În Suceava, Forţa Civică se află deja pe harta politică a judeţului, în condiţiile în care Ovidiu Milici conduce filiala judeţeană. Care sunt aşteptările de la organizaţia judeţeană Suceava a Forţei Civice pentru următoarele confruntări electorale?
– Aşteptările noastre de la organizaţia judeţeană Suceava a Forţei Civice sunt aceleaşi ca şi pentru toate celelalte organizaţii şi sunt, în fond şi la urma urmei, egale cu aşteptările cetăţenilor din fiecare judeţ. Colegul nostru, Ovidiu Milici, a înţeles care sunt aceste aşteptări şi de aceea prestaţia dominiei-sale a fost atât de bună. Ceea ce ne dorim, în pregătirea viitoarelor procese electorale, este să continuăm un dialog nemijlocit cu cetăţenii, să punem degetul – împreună cu aceştia – pe “rănile” locale dureroase, fie că este vorba despre lipsa locurilor de muncă ori despre problemele din infrastructură, educaţie sau sănătate şi să construim soluţii viabile pentru aceste probleme. Sperăm ca scorurile noastre electorale viitoare să reflecte reuşita acestui tip de dialog. (O.S.)