Suceava şi Botoşani se asociază într-o microregiune pentru absorbţia fondurilor europene

Autorităţile din Suceava şi Botoşani au stabilit, miercuri, înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară Suceava – Botoşani pentru absorbţia fondurilor europene în perioada 2014 – 2020, aici putând intra şi Cernăuţi, dacă Ucraina va deveni ţară asociată a Uniunii Europene. Sefii consiliilor judeţene Suceava şi Botoşani, Cătălin Nechifor şi Florin Turcanu, precum şi primarii celor două municipii reşedinţă de judeţ, Ion Lungu şi Ovidiu Portariuc, s-au întâlnit, miercuri, în oraşul Salcea, la Centrul Economic Bucovina.
Cel care a pus accent mult pe această colaborare de viitor cu Cernăuţiul a fost primarul Sucevei, Ion Lungu. El a spus că este un lucru de perspectivă, undeva probabil în jurul anului 2020, dacă Ucraina va semna, în noiembrie, acordul de la Vilnius privind asocierea cu UE. Reamintim că municipiul Suceava este înfrăţit cu oraşul Cernăuţi. „Mi se pare o ideea interesantă, având în vedere că, până la Cernăuţi sunt sub o sută de kilometri”, a declarat, ieri, primarul Sucevei, într-o conferinţă de presă care a avut loc, la Primărie, înainte de şedinţa comună cu cei de la Botoşani. Ion Lungu şi-a menţinut punctul de vedere şi la şedinţă, fără ca să fie obiecţii făţişe vizavi de această idee. Dacă în această zonă de dezvoltare va putea fi inclus şi municipiul Cernăuţi – „vechi centru românesc”, atunci acest areal urban va deveni unul transfrontalier şi va ajunge unul dintre principalii poli urbani din estul Europei.
In urma discuţiilor, preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, a anunţat că s-a stabilit înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară care va cuprinde zonele metropolitane Suceava şi Botoşani şi care va promova proiecte comune în exerciţiul financiar 2014 – 2020. In cadrul întâlnirii, s-a conturat o „construcţie administrativă” şi care va fi prezentată Ministerului Dezvoltării Regionale pentru a fi inclusă în strategia de dezvoltare. Cătălin Nechifor a subliniat că este nevoie de „curaj şi viziune” pentru această microregiune, precizând că se pune în practică un model care a funcţionat în alte ţări europene. De asemenea, preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, a anunţat că la următoarea întâlnire a autorităţilor sucevene şi botoşănene va fi invitat şi ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
La rândul său, preşedintele CJ Botoşani, Florin Turcanu, a spus că sediul acestei asociaţii va fi la Salcea, oraş aflat la mijlocul distanţei dintre municipiile Suceava şi Botoşani, precizând că această asociere urmează să finalizeze strategiile de dezvoltare. Florin Turcanu a subliniat că asocierea Botoşani – Suceava va fi prima din România în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene în exerciţiul financiar 2014-2020.
Apostol este de părere că într-o astfel de asociere trebuie atrasă şi zona privată şi cea educaţională
Directorul executiv al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord – Est, Constantin Apostol, a spus că decizia autorităţilor din Suceava şi Botoşani este un „model” care ar putea fi multiplicat şi în alte zone ale Regiunii de dezvoltare Nord-Est, cum ar fi Bacău – Roman, Iaşi – Vaslui şi eventual Huşi sau localităţile de pe Valea Trotuşului. Constantin Apostol este de părere că modelul de asociere Suceava – Botoşani poate fi preluat şi în altre regiuni de dezvoltare ale ţării şi implementat între comunităţi locale cum ar fi municipiile Galaţi şi Brăila.
El a arătat că, după experienţa 2007 – 2013, autorităţile publice locale şi-au dat seama că trebuie să lucreze împreună, iar cei din Suceava şi Botoşani au decis această asociere înainte de adoptarea bugetului UE şi, printr-un proiect unic, îşi pun problema să dezvolte un proiect cu impact regional şi transfrontalier. „Cred în succesul acestui demers şi că se va găsi latura juridică ce va fi definitivă. Ne va fi mai uşor pentru creşterea gradului de absorbţie”, a spus Constantin Apostol.
El a subliniat că ţările europene au realizat astfel de arii de dezvoltare, mai mici decât regiunile, arătând că sistemul propus în prezent, cu un singur pol de dezvoltare în regiune, nu este viabil. „La reuniunea de la Iaşi atrăgeam atenţia că sistemul propus cu monopol urban nu este viabil întrucât regiunea de dezvoltare Nord – Est este cea mai mare ca suprafaţă, populaţie, deşi a scăzut conform ultimului recensământ, şi are probleme foarte mari”, a spus Constantin Apostol. El este de părere că va trebui, cel puţin la nivelul regiunii de dezvoltare Nord – Est să se lucreze „pe principiul cercurilor tangente”. El a spus că este cu atât mai important acest proiect al autorităţilor din Suceava şi Botoşani cu cât, faţă de perioada de finanţare 2007 – 2013 care avea ca principal principiu coeziunea socială, exerciţiul financiar 2014 – 2020 se va axa pe competitivitate.
El a arătat că Regiunea Nord-Est este cea mai mare, având o suprafaţă de 36.000 de kilometri pătraţi şi peste trei milioane de locuitori, dar are şi cele mai mari probleme, având penultimul PIB dintre regiunile UE.
„Trebuie să lucrăm pe principiul cercurilor tangente cu motoare de dezvoltare în interior”, a spus Constantin Apostol, care a arătat că astfel se pot dezvolta toate tipurile de infrastructură, de la cea de transporturi şi de utilităţi la infrastructura din învăţământ şi din sănătate. Din punctul său de vedere, o asociere în plan administrativ trebuie completată cu o colaborare pe zona privată şi cea de învăţământ, atât în ceea ce priveşte cel universitar, arătând în acelaşi timp că o dezavantajele pe fondul lipsei şcolilor profesionale nu au întârziat să apară.
Totodată, directorul ADR Nord-Est s-a pronunţat pentru descentralizarea bugetului naţional spre consilii judeţene şi consilii locale, mai ales că din exerciţiul financiar 2014 – 2020 cofinanţarea va fi mai mare.
Proiecte comune între Suceava şi Botoşani
Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, a declarat că un capitol distinct al întrevederii a fost trecerea în revista a draftului de proiecte comune. Potrivit edilului şef al municipiului reşedinţă de judeţ, acestea au în vedere regenerarea infrastructurii urbane şi a spaţiilor publice din zona marilor ansambluri de locuinţe din Suceava şi Botoşani. De asemenea, sunt şi programe de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe; extinderea şi modernizarea transportului public în comun urban; dezvoltarea reţelei de închiriere a bicicletelor şi pistelor pentru biciclişti şi chiar un tren metropolitan Suceava – Botoşani. „Sunt proiecte pe termen lung, strategia de dezvoltare a acestuia real fiind prevăzută până în anul 2027”, a spus Ion Lungu.
Conform draftului amintit, promovate ar putea fi şi proiectele privind realizarea centurii rutiere II de ocolire a municipiului Suceava, pe relaţia Cumpărătura – Ipoteşti – Salcea; reabilitarea DN 29 Suceava – Botoşani; construcţia sălii de sport polivalente; reabilitarea şi modernizarea Gării Iţcani şi cel de construire a campusului universitar Suceava II; „Sunt proiecte îndrăzneţe, însă au şanse de realizare”, a încheiat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu.
Primarul Ion Lungu nu a exclus nici realizarea, după cum a propus consultantul, a unui drum expres Suceava – Botoşani care să urmeze un traseu pe zona Feteşti – Siminicea – Cătămărăşti Deal.
Preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, a precizat că sunt demersuri în ceea ce priveşte finanţarea reabilitării DN 29 Suceava – Botoşani şi a avansat ideea ca între cele două municipii să fie construit un stadion de mari dimensiuni şi să fie înfiinţată la Botoşani o secţie externă a Universităţii „Stefan cel Mare” Suceava.
Care sunt localităţile din arealul urban cu peste 300 mii de locuitori
Primarul Sucevei, Ion Lungu, a spus că cele două zone metropolitane au deja un portofoliu de proiecte care ar urma să fie promovate şi coroborate cu strategiile de dezvoltare judeţene, iar primarul Botoşaniului, Ovidiu Portariuc, a anunţat că în luna noiembrie va fi organizată prima şedinţă comună a consiliilor locale din Suceava şi Botoşani, însă până atunci vor fi stabilite direcţiile de dezvoltare comună.
Potrivit datelor prezentate în cadrul întâlnirii, asocierea Suceava – Botoşani va cuprinde 23 de localităţi din cele două judeţe, va avea un comitet de coordonare, un comitet consultativ şi un aparat executiv, iar noua structură va putea comunica direct cu Comisia Europeană. Este vorba de municipiile Suceava şi Botoşani, reşedinţele judeţelor cu acelaşi nume, alături de care ar fi incluse încă 13 localităţi din zona metropolitană a Sucevei, şase din cea a Botoşaniului şi alte două aflate la jumătatea distanţei dintre Botoşani şi Suceava, dar care nu au fost incluse în zona metropolitană a judeţului vecin.
Astfel, din arealul urban Suceava – Botoşani vor face parte municipiul Suceava, oraşul sucevean Salcea, comunele sucevene Adâncata, Bosanci, Dumbrăveni, Hânţeşti, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuţi, Siminicea, Stroieşti, Udeşti şi Vereşti, precum şi municipiul Botoşani, oraşul botoşănean Bucecea şi comunele botoşănene Băluşeni, Curteşti, Mihai Eminescu, Răchiţi, Roma, Stăuceni şi Vlădeni. (Dan PRICOPE)