Suceava, oraşul cu 50 de biserici

6/10/15 ora:9:23am

In 25 de ani, numărul bisericilor ortodoxe a crescut în Suceava de la 11 la 39. Cultele neoprotestante au construit în ultimul sfert de veac 12 lăcaşuri în oraşul fostă capitală a Moldovei. Suceava 1990 – 110.000 de locuitori, 15 biserici, Suceava 2015 – 80.000 de locuitori, 56 de biserici

biserici [800x600]Prima sfinţire a Catedralei ortodoxe cu hramul Naşterea Domnului, săvârşită duminică la Suceava, oferă un bun prilej pentru o privire retrospectivă asupra modului în care construcţia de lăcaşuri de cult a fost gestionată în municipiul Suceava, în cei aproape 26 de ani care s-au scurs de la revoluţia din decembrie 1989 şi până acum.Am folosit, pentru analiza care va urma, două surse, care oferă date oarecum diferite, dar ilustrează aceeaşi tendinţă. Cum se va vedea, datele diferite pot avea drept cauză modalităţile diferite de interpretate ale unei singure realităţi – într-un sfert de veac s-au construit de cel puţin trei ori mai multe lăcaşuri de cult, în municipiul Suceava, decât existau funcţionale înainte de 1989. Asupra utilităţii acestor noi edificii, pot să aducă argumente credicioşii care au simţit nevoia unor noi lăcaşuri  de cult, preoţii sau, după caz, pastorii care i-au inspirat. Despre posibilitatea de utilizare cu folos mai concret  a banilor colectaţi, în beneficiul acestei vieţi – pentru spitale, şcoli, gădiniţe, aşezăminte umanitare, etc., lăsând lăcaşurile de cult, ca antecamere ale vieţii veşnice mai puţin finanţate, s-a vorbit destul de mult şi nu numai la Suceava.

S-a comentat faptul că din 2004 încoace, doar pentru finalizarea lucrărilor la Catedrală, Consiliul local Suceava a alocat 1,8 milioane de euro, potrivit primarului Ion Lungu. Privind noul edificiu, mai toţi cei peste 10.000 de credincioşi veniţi duminică la slujba de sfinţire, dacă ar fi fost întrebaţi, ar fi spus că merită toţi banii. Construcţia monumentală din zona Mărăşeşti a municipiului Suceava, va supravieţui cu cel puţin câteva sute de ani blocurilor din zonă, cu atât mai mult căsuţei acoperite cu carton asfaltat  şi chioşcului de termopane din preajmă, a căror proprietari îşi arată puterea vremelnică. Edificiul care se ridică la 70 de metri înălţime, dominând acum toate clădirile din oraş, va supravieţui în bună parte şi memoriei ctitorilor acum  în viaţă, fiindcă este ridicată din zid gros de cărămidă, cu fundaţii înfipte în pământ până la 15 metri.  Primarul municipiului reşedinţă de judeţ, Ion Lungu, a arătat că, în cei 13 ani de când este primar, Consiliul local Suceava a sprijinit un număr de 15 biserici ortodoxe din localitate cu o sumă totală de 3,5 milioane de euro, inclusiv catedrala. Au fost alocaţi bani şi pentru alte culte religioase, dar nu există o evidenţă strictă în acest sens la Primărie.

In 1989 funcţionau în oraş 11 biserici ortodoxe, acum sunt 39

In anul 1989, în municipiul Suceava funcţionau 15 lăcaşuri de cult, majoritatea biserici ortodoxe, dar şi două biserici catolice, una armeană şi o sinagogă. Mai funcţionau două case de adunare ale cultelor protestante, separat de cele dintâi care funcţionau în regim neinstituţionalizat. In luna septembrie a anului 2015, avem, conform cifrelor furnizate de Primăria Suceava, 50 de biserici în Suceava,  plus sinagoga din centru, încă funcţională. Site-ul biserici.org, dau ca lăcaşuri de cult funcţionale în oraşul Suceava un număr de 56. Cum se va vedea însă, parte dintre edificiile de pe această a doua listă au obţinut autorizaţie de construcţie de la primărie la o singură adresă, de aceea sunt de exemplu, mai multe clădiri de biserici penticostale în Suceava de exemplu, decât sedii înregistrate la primărie.

In 25 de ani, spun statisticile primăriei, numărul bisericilor ortodoxe din municipiul Suceava a crescut de la 11, la 39. S-au construit deci 28 de biserici ortodoxe noi: trei în Obcine – Sfântul Mina, Sfânta Cruce, Sfânta Paraschiva, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. In cartierul George Enescu s-au ridicat bisericile cu hramul – Sfânta Vineri, Sfinţii Trei Ierarhi, Sfântul Spiridon, Sfântul Ioan – de rit vechi, Sfântul Antonie cel Mare şi Sfânta Treime. La Unitatea de Pompieri s-a construit biserica cu hramul Sfânta Treime iar pe strada Universităţii, lângă Patinoar, biserica cu hramul Sfântul Nicolae – de rit vechi. In cartierul Zamca, separat de Catedrala Naşterea Domnului, s-au construit după 1990 bisericile cu hramurile Constantin şi Elena, Sfântul Simion dar şi biserica ucraineană – ortodoxă de rit vechi cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. S-au ridicat şi două biserici pe strada parcului, în Cimitir – una cu hramul Inălţarea domnului, cealaltă cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. Lângă Palatul Justiţiei s-a ridicat biserica monument cu hramul Naşterea domnului  iar în zona Tătăraşi, biserica cu hramul Sfântul Gheorghe. In cartierul Burdujeni au fost ridicate bisericile cu hramul Sfântul Andrei, Sfântul Gheorghe, Sfinţii Impăraţi Constantin şi Elena, Sfântul Vasile cel Mare, Acoperământul Maicii Domnului şi Izvorul Tămăduirii. Alte două lăcaşuri de cult ortodoxe s-au ridicat în incinta Spitalului Judeţean, o biserică cu hramul Sfântul Nicolae şi Izvorul Tămăduirii la Spitalul Vechi şi alta cu hramul Adormirea Maicii Domnului la Spitalul Nou.

De remarcat că înainte de 1989, erau deschise credincioşilor ortodocşi doar bisericile vechi ale Sucevei – niciun lăcaş de cult ortodox nu a fost ridicat în timpul comunismului. Sunt lăcaşurile de cult vechi: Mănăstirea Sfântul Ioan, Biserica Sfântul Gheorghe de pe Mirăuţi, bisericile  Sfântul Dumitru, Sfântul Nicolae, Biserica Domniţelor, Biserica Sfânta Inviere,  Adormirea Maicii Domnuluidin zona centrală a oraşului şi bisericile din Iţcani – Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, respectiv Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. In Burdujeni era Mănăstirea Teodoreni şi Biserica Sfânta Treime.

Trebuie adăugat faptul că atunci, ca şi acum, erau deschise credincioşilor două biserici catolice, Sfântul Ioan Nepomuk din centru şi Regina Elisabeta din Iţcani. Era deschisă biserica Armenească de pe strada Vasile Alecsandri şi armenii se pot bucura că, de câţiva ani a fost redeschisă, după renovare şi biserica din incinta mănăstirii Zamca. Era deschisă atunci credincioşilor evrei, ca şi acum sinagoga de pe strada Nicolae Bălcescu, din centrul oraşului.

1990 – 110.000 de locuitori, 15 biserici, 2015 – 80.000 de locuitori, 56 de biserici

Inainte de 1989, bisericile neoprotestante nu erau înregistrate cu clădiri specifice practicării cultelor proprii. Acestea s-au înscris însă pe lista constructorilor de edificii religioase foarte rapid. Conform statisticii de la Primăria municipiului reşedinţă de judeţ, în oraş au fost construire biserici ale cultului penticostal trei la număr – pe strada Narciselor – biserica Filadelfia, pe strada Gheorghe Coşbuc şi în Burdujeni, pe strada Gheorghe Doja. Biserica Adventistă are construite lăcaşuri în Zamca, pe strada Vişinilor şi în Burdujeni, pe strada 22 Decembrie. Creştinii după Evanghelie au construit un lăcaş de cult pe strada Apeductului, în zona serelor. Lista este completată de site-ul biserici.org cu alte câteva edificii ale cultelor creştine protestante, trei ale Bisericii Baptiste, încă două a Bisericii Evanghelice şi una aparţinând Bisericii Nou Apostolice. Conform evidenţelor combinate ale Primăriei şi site-ului mai sus amintit, în oraşul Suceava s-au ridicat după 1989 şi 12 edificii religioase aparţinând cultelor protestante sau neoprotestante.

In anul 1989, municipiul Suceava avea, conform recensământului de la acea vreme, 110.000 de locuitori, 15 biserici, din care 11 ortodoxe, două catolice, una armeană, o sinagogă şi două case de adunare ale cultelor creştine recunoscute. In 2015, populaţia municipiului Suceava este de puţin peste 80.000 de locuitori iar serviciile divine sunt oferite de 56 de lăcaşuri de cult din care 39 sunt biserici ortodoxe. Bisericile catolice nu s-au înmulţit, nici sinagogile, dar  a crescut vertiginos numărul caselor de rugăciune ale cultelor protestante şi neoprotestante. Dacă este sau nu de folosinţă pentru comunitatea suceveană această creştere în progresie aproape geometrică a lăcaşurilor de cult fiecare poate să hotărască. Dacă edificiile, multe ridicate din calaburi sau prisme de BCA nu vor supravieţui nici măcar caselor din jur este un alt aspect asupra căruia se poate medita. Dacă milioanele de euro alocaţi, inclusiv din bani publici îşi găsesc justificata utilizare în astfel de investiţii, este un alt subiect de meditaţie. Dacă se construiesc biserici printre blocuri doar pentru a asigura sinecuri absolvenţilor de teologie cu proptele înalte, o altă temă de discuţie. Si câte nu ar fi de adăugat în continuare, mai ales că, aşa cum anticipam, rămâne întrebarea profundă – de ca trebuie să ne ocupăm  mai întâi – de viaţa pământească, cu problemele ei concrete – educaţie, sănătate, protecţie socială, etc., ori de viaţa veşnică a pentru a cărei promisiune trebuie să jertfim de asemenea măcar puţin din câştigul nostru, privat sau public.

De remarcat doar că în Iaşi, cealaltă capitală istorică a Moldovei, erau înregistrate anul acesta 70 de lăcaşuri de cult. Cu mai puţin de jumătate mai multe este drept decât în Suceava, dar să nu uităm că oraşul Iaşi are o populaţie de măcar trei ori mai mare decât Suceava. (Neculai ROSCA)