Subvenţiile pentru pământurile lăcaşelor de cult din Suceava, pe masa procurorilor DNA

Serviciul Teritorial Suceava al DNA a descins săptămâna trecută la APIA Suceava, după ce a luat în serios un semnal venit în această primăvară din partea producătorilor agricoli, care au semnalat faptul că peste o treime din subvenţiile agricole plătite de Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), din bani europeni sau din bugetul de stat, au fost direcţionate în ultimii trei ani către mănăstirile şi parohiile din judeţul Suceava .
Concret, ar fi vorba despre peste 30% din subvenţiile agricole plătite de APIA unităţilor de cult la nivel naţional care au fost virate mănăstirilor şi parohiilor din judeţul Suceava. De la constituirea APIA au fost plătite subvenţii pe suprafaţa de teren agricol exploatat de 4,9 milioane de euro, către cele 2.315 instituţii de cult, din ţară, din care 217 mănăstiri, 2.071 parohii şi 27 alte instituţii de cult sau religioase, pentru suprafaţa agricolă totală de 23.863 hectare. 225 dintre acestea sunt din judeţul Suceava, având circa 10% din suprafaţa totală pentru care s-au cerut subvenţii şi pentru care au obţinut în ultimii patru ani, de la punerea în aplicare a programului european privind subvenţiile, 1,85 milioane de euro, din totalul de 4,9 milioane de euro acordate la nivel naţional. Practic, dintr-o suprafaţă totală de 23.850 de hectare de teren agricol exploatat de instituţiile de cult la nivel naţional, 11.000 sunt aferente celor 225 de entităţi de acest gen de pe raza judeţului Suceava. Mănăstirea Putna deţine primul loc în topul subvenţiilor pentru terenul agricol exploatat, cu peste 150.000 de euro obţinuţi, Mănăstirea Voroneţ s-a înregistrat cu 10.799 de euro. Intre Putna şi Voroneţ, pe lângă mănăstirile cu ştaif – Râşca, Sihăstria Putnei, Slatina, Rarău, Suceviţa, Moldoviţa, Dragomirna, pe cele 34 de locuri care fac diferenţa în ceea ce priveşte sumele obţinute ca subvenţii de la stat pentru terenurile agricole exploatate, sunt poziţionate nu mai puţin de 18 parohii, cu suprafeţe de teren mai mari decât Voroneţul, ce au obţinut, în mod corespunzător, subvenţii mai consistente în ultimii ani. Parohia Saru Dornei, de exemplu, a primit aproape 33.000 de euro. Cea de la Frumosu a încasat 26.000 de euro, parohia din Ciocăneşti a primit 23.000 de euro, la fel şi Parohia Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc. Cu precizarea că aceşti bani au fost încasaţi de unităţile de cult menţionate în decurs de patru ani.
10.000 din cele 23.800 de hectare de teren pentru care s-a primit subvenţie, deţinute de instituţiile de cult, sunt pe teritoriul judeţului Suceava
In primăvara acestui an au făcute publice într-o analiză a unei agenţii de ştiri naţionale, date ce arătau că un număr de 2.315 instituţii de cult, care deţin sau administrează o suprafaţă de peste 23.000 de hectare de teren agricol, pentru care au primit subvenţii de aproape 5 milioane de euro, vor trebui să demonstreze, pentru a mai primi bani, că sunt “fermieri activi” şi că lucrează terenul.
In anul 2013, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) au depus cereri de plată pe suprafaţă a subvenţiilor pe suprafaţă 2.315 instituţii de cult – 217 mănăstiri, 2.071 parohii şi 27 alte instituţii de cult sau religioase, pentru suprafaţa agricolă totală de 23.853 hectare.
Pentru această suprafaţă, APIA a autorizat plăţi totale în valoare de aproape 4,9 milioane de euro, din care numai plata unică pe suprafaţă SAPS însumează 2,9 milioane de euro.
“Pe această cale dorim să atragem atenţia acestei categorii de fermieri că, începând cu anul 2015, este necesar să poată dovedi calitatea de fermier activ pentru a obţine plăţi pe suprafaţă în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) din 2013. Pentru a putea dovedi calitatea de fermier activ, instituţiile de cult trebuie să aibă în obiectul de activitate activităţi agricole conform clasificării CAEN sau să poată dovedi cu documente că desfaşoară propria activitate agricolă”, a declarat în luna martie a acestui an Dorel Benu, directorul general al APIA.
“Pe această cale dorim să atragem atenţia acestei categorii de fermieri că, începând cu anul 2015, este necesar să poată dovedi calitatea de fermier activ pentru a obţine plăţi pe suprafaţă în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) din 2013. Pentru a putea dovedi calitatea de fermier activ, instituţiile de cult trebuie să aibă în obiectul de activitate activităţi agricole conform clasificării CAEN sau să poată dovedi cu documente că desfaşoară propria activitate agricolă” , a declarat directorul general al APIA, Dorel Benu.
“Statutul de fermier activ, invocat de reprezentanţii APIA, dar al cărui sens nu este încă definit legal, nu poate fi refuzat unităţilor bisericeşti care deţin în proprietate şi cultivă terenuri agricole. Desigur, autorităţile trebuie să urmărească cu responsabilitate corecta folosire a banilor primiţi drept subvenţie de la Stat sau din fonduri europene. Menţionăm că unele unităţi bisericeşti au înfiinţat prin asociere cooperative agricole pentru ca să cultive cât mai eficient terenurile agricole pe care le deţin, fiind un exemplu în moderna şi eficienta gestionare a acestora. În prezent, problema principală rămâne faptul că unităţilor bisericeşti li s-au restituit numai o parte din terenurile agricole şi forestiere preluate abuziv de regimul comunist”, a precizat Patriarhia Română, în urmă cu două luni, înainte ca procurorii DNA să se arate interesaţi de subvenţiile acordate unităţilor de cult. (N.R.)