“Stocurile de șomeri”, ultima “perlă” înjositoare a celor de la AJOFM

Seful AJOFM, Dănuț Mihai Burgheaua, a prezentat raportul activităților pe anul 2017, la ședința Colegiului Prefectural condusă de prefectul Mirela Adomnicăi, care cu ani în urmă a deținut funcția de conducere la AJOFM Suceava. In purul limbaj de lemn al instituțiilor de profil, „implementat” de ani de zile în toate colțurile țării, de la Alba la Bistrița și de la Brașov la Iași, și cei de la AJOFM Suceava îi prezintă pe cei fără un loc de muncă asemenea unor mărfuri, vorbind de „sto­curi”, fără pic de empatie, fără să se gândească o clipă cât de înjositor este acest termen în contextul în care este folosit  

Sedința de ieri, 30 ianuarie, a Colegiului Prefectural Suceava a fost un prilej de a  prezenta rapoarte de sinteză pentru activitățile de anul trecut și, de asemenea, o ocazie pentru a analiza abordarea destul de distanțată a instituțiilor față de unii cetățeni cu probleme sociale. Limbajul de lemn atât de specific în instituții a introdus diverse formulări jignitoare uneori la adresa celor care nu au un loc de muncă și care, pentru oamenii de rând, pot fi adevărate „perle”, care concurează oricând cu cele ale politicienilor.

Un nefericit exemplu este terminologia adoptată de câțiva ani de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava și unde cei care se confruntă cu drama pierderii locului de muncă ori cu cea a imposibilității găsirii unui loc de muncă adecvat pregătirii sunt identificați ca fiind „stocuri de șomeri”. Nu efective, nu segment social, nu doar banalul de odinioară „număr de șomeri”, ci „stoc”. Exact ca pe o marfă pe ca­re, din când în când, unii plătiți pentru asta o „sti­vu­iesc” – pentru presă sau alți doritori de sta­tistici – în „stocul de șomeri în funcție de statutul de indemnizare”, „stocul de șomeri în funcție de gen”, „stocul de șomeri în funcție de rezidență”, „stocul de șomeri pe categorii de vârstă” și „stocul de șomeri după nivelul de instruire”.

Desigur, nu este vinovat în mod exclusiv sau îndeosebi șeful AJOFM, Dănuț Mihai Bur­gheaua, care a prezentat – docil și fără nicio emo­ție, în purul limbaj de lemn – raportul de sinteză a activităților pe anul 2017, fără să „rateze” vreo situație în care să vorbească despre nefericiții fără un loc de muncă la fel cum ai vorbi despre o marfă. Nu el a pus în operă un asemenea limbaj, ci doar îl utilizează, ca de altfel mai toți directorii și angajații din țară. La fel cum nu poate fi pasată vina în mod exclusiv sau cu precădere pe fostul șef al AJOFM Suceava, actualmente prefectul Mirela Adomnicăi. Nici despre ea nu se poate spune că a pus în operă un asemenea limbaj care creează o imagine ușor dezumanizantă față de cei care nu au o slujbă, dacă nu chiar un fel de zonă de delimitare față de astfel de situații.

Cu toate acestea, de câțiva ani, în registrul terminologic specific celor din AJOFM, și nu doar de la Suceava, se folosește fără niciun fel de empatie termenul de „stoc”.

La Bistrița-Năsăud, spre exemplu, într-o exprimare ce aduce mai degrabă a contabilitate de gestiune decât a preocupare sinceră față de rezolvarea problemei, se folosește și criteriul „stoc final”, „stoc final femei” și „stoc final proveniți din mediul privat”. La fel este în multe alte situații verificate pe paginile de internet care au publicat asemenea raportări, Hunedoara fiind un alt exemplu aleator.

Nici la Brașov nu există o altă abordare: încă din 2007 se făcea referire, într-un drept la replică al AJOFM adresat reporterului unui cotidian regional, la „stocul inițial” și „stocul final” de șomeri. Exprimări care trimit cu gândul la instituționalizarea manierei de a categorisi pe cei fără loc de muncă similar cu mărfurile din gestiu­nea unor magazine pot fi identificate și în anii următori, în diverse zone ale țării. De la Alba, unde avem stoc de șomeri diferențiat pe crite­riile „ușor ocupabil”, „mediu ocupabil”, „greu ocupa­bil” și „foarte greu ocupabil”, până la „săr­bă­torirea de la Brașov a celui mai mic stoc de șomeri” (aici este contribuția presei locale), prefecturile Arad și Hunedoara, probabil preluând datele de la AJOFM, prezintă un grafic cu „stocul de șomeri”, dar nu uită nici de mai echilibratele formulări gen „rata șomajului”. (D.P.)