Spitalele din judeţ fac faţă cu greu cheltuielilor de zi cu zi

Dacă nu sunt medici, nu se prestează servicii medicale, iar CAS nu are ce deconta. Spitalele din Vatra Dornei şi Gura Humorului primesc cei mai puţini bani de la Casa de Asigurări de Sănătate. La polul opus se află Spitalul Judeţean de Urgenţă care a încasat într-o singură lună suma de 7.478.340 de lei 

Aparatura veche şi lipsa personalului sunt cele mai arzătoare probleme ale spitalelor mici din judeţul nostru. Din contractul cu Casa Judeţeană de Asigurări, unităţile medicale abia reuşesc să plătească angajaţii. În multe dintre secţiile acestor spitale, aparatura este veche de 30 de ani, iar mulţi medici se feresc să ocupe posturile libere pentru că tehnica lipseşte. Aşa se explică situaţia creată la Spitalul Vatra Dornei, unde nu se poate face nici o intervenţie chirurgicală deoarece această unitate spitalicească nu are medic anestezist. Deoarece nu se efectuează operaţii, reprezentanţii CAS Suceava nu pot deconta aceste servicii, şi ca urmare sumele încasate de această unitate spitalicească sunt foarte mici, secţia de Chirurgie fiind departamentul care aduce cei mai mulţi bani într-un spital, iar la Spitalul din Vatra Dornei s-a făcut ultima intervenţie chirurgicală cu aproape şase ani în urmă. Din fondurile încasate de la Casa de Asigurări de Sănătate, abia se reuşeşte plata salariilor şi a utilităţilor. Pentru activitatea desfăşurată în cursul lunii trecute, această unitate spitalicească a primit de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate  suma de 568.168 de lei, iar banii ajung cu greu pentru achiziţia medicamentelor, plata salariilor şi a facturilor la utilităţi. Situaţia este şi mai gravă la Spitalul Gura Humorului, unitatea încasând pentru luna trecută suma de doar 325.678 de lei în timp ce Spitalului de Boli Cronice Siret i-a fost decontată suma de 271.842 de lei. Cu greu face faţă cheltuielilor de zi cu zi şi Spitalul de Psihiatrie din Câmpulung Moldovenesc care a primit 225.004 lei. În acest sistem medical subfinanţat, spitalele mici supravieţuiesc cu greu iar managerii caută ajutor atât la autorităţile locale cât şi la oamenii de afaceri din zonă care pot contribui prin diferite sponsorizări. Mulţi dintre medicii care au primit cândva un post în aceste spitale mici, au ales drumul străinătăţii, acolo unde spitalele îi aşteaptă cu toată dotarea de care este nevoie iar cei tineri, respectiv medicii rezidenţi, blochează practic posturile, bună parte dintre medicii rezidenţi care au încheiat contracte cu spitalele sucevene nu s-au mai întors la locurile de muncă după finalizarea specializării. Pentru salarii mai bune au plecat şi multe asistente şi infirmiere. Aşa se face că pe unele secţii unde sunt internaţi bolnavi, au mai rămas să lucreze câte două asistente. Din ce în ce mai multe cadre medico-sanitare din judeţ solicită astfel, de la Direcţia de Sănătate Publică Suceava, eliberarea certificatelor de conformitate, care atestă obţinerea calificării, o parte dintre acestea intenţionând să plece la lucru în străinătate.
Cel mai bine plătit spital din judeţ este Spitalul Judeţean Suceava care a încasat de la CAS pentru o singură lună suma de 7.478.340 de lei, urmat de Spitalul Municipal Rădăuţi căruia i-a fost decontată suma de 1.875.241 de lei. In topul “bogaţilor” se află şi Spitalul Municipal Fălticeni care a primit de la Casa de Asigurări de Sănătate suma de 1.142.609 pentru serviciile prestate în cursul lunii trecute. (Cristina RUSTI)