Monday , April 29 2024

Soseaua de centură nu va fi gata nici anul acesta, şansele fiind mici şi pentru anul viitor (FOTO)

soseaua panou

Nici măcar pe tronsonul dintre Scheia şi Pătrăuţi, unde lucrările sunt în stadiul cel mai avansat, nu era vineri vreun utilaj. Ca şi în cazul drumului de la Suceava la Botoşani, unde constructorul şi-a mobilizat degeaba oameni şi utilaje, la şoseaua de centură nu s-au mai dat bani iar ordinul de suspendare a lucrărilor nu a fost revocat. Vineri mai lucrau sporadic un subcontractor din Târgu Jiu la pus pavele în jurul sensului giratoriu spre DN 17 şi o echipă de la SCCF care hidroizolează un viaduct pe tronsonul din zona Moara

 
Ruta ocolitoare numărul I a municipiului Suceava – traseul trecând pe teritoriul comunelor Moara, Scheia, Pătrăuţi – se transformă tot mai mult din şosea de centură în „şuşaua” pe care circulă zilnic cai, căruţe, tractoare, uneori camioane de la o balastieră. Oricum, la peste cinci ani de la semnarea autorizaţiei de construire şi la aproape cinci de la demararea lucrărilor, şansele să fie dat în folosinţă măcar unul din cele trei tronsoane din şuşaua de ocolire a Sucevei sunt „0″. Surse bine documentate din mediul economic şi politic susţin că în ritmul acesta şansele ca măcar anul viitor să fie terminată centura sunt la fel de mari ca şi cele din acest an. In cel mai bun caz, poate un tronson va fi totuşi gata, dar asta nu însemnă că atenţia la detalii va fi una maximă – spre exemplu nu vor fi amenajate parcările aşa cum ar trebui.
Discursul autorităţilor, contrele între unii politicieni şi alţii îi lasă rece pe cei care îşi bagă plugul la propriu, după cum se poate observa din imagini, în asfaltul turnat pe şoseaua din jurul Sucevei. In timp ce utilajele de construcţii se retrag – oricum nici nu au fost foarte multe din 6 septembrie încoace – alte utilaje şi atelaje trec nestingherite de o parte şi cealaltă a drumului. Lucrarea de construcţie nu mai este finanţată, dar oamenii care au teren de o parte şi de alta lucrează la câmp cu o hărnicie care ar putea fi dată ca exemplu autorităţilor. Exemplu pozitiv, desigur.
Puţinii angajaţi de la SCCF – antreprenorul care a câştigat lucrarea cu mai multă vreme în urmă – nu şi-au mai primit salariile din august.
Un sens giratoriu ar putea fi gata într-un an şi jumătate, un tronson nu
Acum două săptămâni relatam cum accesul pe şoseaua de centură, cel puţin pe tronsonul al treilea, este interzis doar pentru naivi. O reţea de drumuri paralele sau care se „înţeapă” la şoseaua din jurul oraşului a fost amenajată, extinsă, dezvoltată. Astfel, cei care vor să ajungă de la Dărmăneşti la Stroieşti, spre exemplu, pot foarte bine să meargă pe E 85 până la Pătrăuţi iar de acolo pe un drum paralel cu centura pe o distanţă de vreun kilometru, după o amenajare trecere cale ferată, se pot înţepa la şoseaua de centură şi merge nestingheriţi până la intersecţia de dincolo de Scheia cu E 576. De asemenea, menţionam că nu erau foarte multe utilaje pe traseu, nici la tronsonul III de la Scheia la Pătrăuţi şi nici la tronsonul I de la ieşirea spre Fălticeni spre intersecţia cu drumul judeţean ce duce spre Moara. Asta deşi condiţiile meteo erau prielnice chiar şi pentru asfaltare.
In zece zile, pe tronsonul III – unde lucrările sunt în stadiul cel mai avansat – nu s-a schimbat nimic. Teoretic, după consolidarea din zona Titieni, nu ar mai fi decât de turnat asfaltul de uzură, de realizat marcajele rutiere, precum şi amenajarea mai acătării a parcării, dacă nu au fost în stare până acum să facă benzinăria. Nici măcar nu a început construcţia acesteia, deşi surse bine documentate din mediul de afaceri susţin că au fost tatonări din partea mai multor companii interesate. Nu există alt indicator mai bun, aşa că nu sunt şanse să fie dat în folosinţă, anul acesta, cel de-al treilea tronson decât faptul că nici măcar construcţia benzinăriei în zona parcării nu a început.
Desigur că pentru a fi deschis circulaţiei, în mod oficial, ar mai trebui decolmatate unele porţiuni de şanţuri de la tronsonul al treilea, poate câţiva parapeţi metalici în plus şi desfiinţate acele intersecţii improvizate ilegal.
Singura măreaţă realizare pe cale să fie dată în folosinţă, într-un an de zile, dacă între timp nu se taie fondurile şi acolo, este sensul giratoriu de la intersecţia cu DN 17. Vineri, acolo lucrau nişte muncitori de la o firmă din Târgu Jiu ca să pună borduri şi pavele. Cei de-acolo au spus că şi-au încasat salariile, dar nu ştiau ca şi firma să fi primit, la rândul ei, banii pe munca prestată. Au spus, în schimb, că antreprenorul principal şi-a retras utilajele pentru că nu a primit fonduri.
Graffiti pe culeile unui pasaj subteran, hidroizolaţie peste un viaduct şi o baltă în loc de sens giratoriu
La tronsonul I, în schimb, singura lucrare notabilă era aşternerea hidroizolaţiei pe un viaduct înfundat. Construcţia viaductului respectiv este o lucrare mare, în sine, şi foarte importantă, necesară tocmai în contextul alunecărilor de teren. De miercuri, 23 octombrie până vineri, 1 noiembrie, s-a pus hidroizolaţia la podul respectiv. De o echipă de muncitori care a recunoscut că nu şi-a luat salariul de mai multă vreme.
Profitând de dezorganizarea de şantier, nişte tineri rebeli au desenat în graffiti pe pereţii pasajului de la intersecţia cu E 85
Teoretic, dacă nu ar fi problemele de la viaductul respectiv, pe tronsonul I s-ar putea circula fără probleme de la un capăt la celălalt. Asta chiar dacă o porţiune ar trebui reasfaltată.
Intersecţia dintre drumul judeţean care duce spre Moara şi primele două tronsoane ale centurii ar trebui să fie giratorizată. O baltă este însă ceea ce ţine loc de sens giratoriu.
Tronsonul doi este circulabil, dar numai pe „bucăţi”. Prima este de la balta care ţine loc de sens giratoriu, până la un pod de peste un drum de pâmânt. Foarte bine asfaltată este această porţiune lungă de peste un kilometru. Rosturile podului nu sunt încă „atacate” şi nici hidroizolaţia nu era pusă.
Cealaltă „bucată” din tronsonul II care este circulabilă începe de la podul amenajat peste giratoriul cu DN 17, trece de pasajul peste calea ferată şi se opreşte la un alt pod construit peste un drum de pământ. Nici în cazul acestuia şanţurile de la rosturi nu au fost astupate, însă hidroizolaţia a fost pusă. O parte din acea porţiune este asfaltată, iar alta este doar pietruită.
Hidroizolaţie nu era pusă, vineri, nici pe pasajul de cale ferată de la tronsonul II. In schimb, între rosturi erau puşi bolovani în aşa fel încât o maşină să poată trece de o parte şi de alta a pasajului peste calea ferată. La fel au fost puşi bolovani şi la rosturile de peste pasajul făcut peste giratoriul de la DN 17, autoturismele putând trece de o parte şi de alta a pasajului. (Dan PRICOPE)

Vezi si

CE Szeged. Canotorii suceveni Florin Arteni și Florin Lehaci, argint european la dublu rame. Ancuța Bodnar, doar bronz alături de Simona Radiș la dublu vâsle

Campioanele olimpice en titre la dublu vâsle feminin, suceveanca Ancuţa Bodnar şi botoșăneanca Simona Radiş, …