Senatorii suceveni ne împuiau capul cu promisiuni acum un an. Au reuşit să facă doar o singură lege

 
Bereanu a iniţiat proiectul legii “Roşia Montană”
Cel care a câştigat alegerile cu peste 50%^1 în colegiul 1 de Senat – zona de munte a judeţului – a fost candidatul USL Neculai Bereanu. In campanie, el a spus că vrea să fie senatorul primarilor din această zonă astfel încât Mestecăniş să nu fie o graniţă virtuală a judeţului Suceava şi a promis că nu va vota niciodată vreo lege “strâmbă” care să afecteze populaţia, conform unui articol din 17 noiembrie 2012 pe psdonline.ro. Cât de strâmbă sau nu este Legea privind proiectul “Roşia Montană” şi declaraţiile făcute pe această temă este discutabil, în condiţiile în care nici măcar în interiorul USL nu a fost şi nu este un consens
tot Neculai Bereanu spunea, în campania electorală de anul trecut, că “avem nevoie de legi bune, corecte cu fiecare dintre noi, care să nu lovească omul obişnuit, ci să ajute economia ţării”. “E uşor să promiţi că faci canalizare sau aeroport. Cei care nu au scrupule o vor face, crezând că poporul poate fi dus cu zăhărelul. Parlamentarii fac legi şi cei care ignoră asta nu sunt interesaţi de activitatea parlamentară, ci de influenţa şi avantajele personale pe care vor să le obţină din asemenea funcţie”, transmitea, în decembrie 2012, oamenilor din zonă politicianul USL. Ce legi a iniţiat? Ei bine, Neculai Bereanu s-a alăturat celor care vor să revizuiască actuala Constituţie şi este semnatar al următoarelor iniţiative legislative: modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale, modificarea şi completarea Legii privind regimul deşeurilor, modificarea şi completarea Codului Muncii, modificarea şi completarea Ordonanţei privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, exploatarea resurselor naturale cu conţinuturi de metale preţioase ale României, modificarea şi completarea Legii dialogului social şi combaterea consumului de droguri în trafic, precum şi în cazul persoanelor care lucrează în domenii ce prezintă riscuri crescute pentru siguranţa, securitatea şi sănătatea terţilor.
Recent, senatorul PSD de Suceava Neculai Bereanu face parte din Comisia pentru Agricultură, Silvicultură şi Dezvoltare Rurală, după ce unul dintre locuri a fost vacantat. Pe lângă această comisie, Neculai Bereanu mai face parte şi din Comisia pentru Privatizare şi Administrarea Activelor Statului.
Aţi auzit careva de Neagu Mihai, senator de Suceava?
Cu un an în urmă, Mihai Neagu a obţinut mandatul de senator în colegiul 4 – zona Siret, Vicov, Rădăuţi. Când a candidat din partea USL deţinea funcţia de prim vicepreşedinte al PC Suceava, dar între timp a ajuns preşedinte. Campania sa electorală s-a bazat nu pe forţa partidului şi nici pe aptitudinile sale, ci pe valul uriaş de antipatie faţă de un PDL cosmetizat în ARD. Declaraţiile sale nu au arătat o viziune deosebită, ci mai degrabă un spirit de orientare bun, senatorul punând accent pe un mesaj anti PDL şi anti – Băsescu, afirmaţiile erau în zona “distrugerii instituţiilor băsiste”, “preşedintele luptă în cazemate iar ţara va trebui reaşezată pe soclul democraţiei”. El a recunoscut că idealul privind “distrugerea instituţiilor băsiste” este departe de a se fi produs folosind scuza deja intrată în penibil: “suntem la putere, dar nu am căpătat puterea”. Bineînţeles că tot PDL este de vină şi “mai creează probleme”.
Senatorul Mihai Neagu este secretar al grupului parlamentar PC din Senat şi secretar în Comisia economică, industrii şi servicii. Singura sa declaraţie politică susţinută în plenul Senatului concluziona că “este mai ieftin şi mai eficient pe termen lung să oferim acces la educaţie pentru cei mici şi să facilităm întoarcerea la muncă a mamelor, decât să susţinem de la buget eventuale lanţuri de concedii maternale”.
La iniţiative legislative, Mihai Neagu s-a alăturat turmei celor preocupaţi de revizuirea Constituţiei, apoi grupului PC şi încă doi colegi de la PP-DD la o propunere legislativă privind acordarea de asistenţă tehnică şi socială persoanelor cu deficienţe de auz şi vorbire, alături de alţi parlamentari a semnat propunerea legislativă privind Legea Apiculturii iar apoi pentru modificarea Codului Fiscal. Acestea din urmă au fost respinse de Senat şi trimise pentru dezabatere la Camera Deputaţilor. In interpelări, opozantul instituţiilor băsiste s-a arătat preocupat de realizarea interviurilor şi a altor materiale jurnalistice în penitenciare, dar şi de dosarele mai vechi de 1 an, aflate pe rolul Parchetelor Naţionale şi măsurile luate în vederea soluţionării acestora, acestea fiind două din temele celor şase interpelări. Memţionăm că în privinţa dosarelor mai vechi de un an de zile, preocuparea senatorului era doar la persoanele expuse politic, însă ministrul Robert Cazanciuc a dat cu flit grupului parlamentar PC care a adresat interpelarea spunând că nu există o astfel de categorie de individualizare în cadrul datelor statistice.
Politica e grea. Steliana face poze pentru tabloide
Senatorul PP-DD Steliana Vasilica Miron a candidat pe colegiul 1 de Senat şi a obţinut mandatul prin dublare: PP-DD era îndreptăţit să primească un mandat conform rezultatului obţinut pe judeţ, deşi nu a câştigat în niciun colegiu, cele mai multe voturi aducându-le Vasilica Miron. Programul politic cu care a candidat, postat pe facebook, începe cu sporirea veniturilor şi calitaţii vieţii populaţiei rurale montane prin dezvoltarea agroturismului şi turismului montan apoi certificarea şi atestarea produselor agricole tradiţionale şi continuă cu dezvoltarea socio – economică echilibrată a zonei montane prin ocupaţii tradiţionale, pluractivitate şi valoare adăugată. Modernizarea infrastructurii şi a echipamentelor edilitare, a serviciilor, politici agricole diferenţiate faţă de zonele de câmpie şi colinare cu preţuri stimulatorii pentru lapte şi carne sunt alte puncte din programul politic al Stelianei Miron.
Cât de câştigaţi sunt locuitorii zonei de munte a judeţului şi cât de mult s-a dezvoltat economia şi calitatea vieţii, ei ştiu cel mai bine. totuşi, niciuna din cele opt iniţiative legislative la care este semnatară nu are legătură directă cu programul politic. Este vorba despre organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, modificarea şi completarea Legii privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, modificarea Legea privind alocaţia de stat pentru copii, două proiecte de modificare şi completare a Legii privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, modificarea şi completarea Legii privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, modificarea şi completarea Legii privind procedura insolvenţei, dar şi completarea Legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. Nimic despre zona de munte, despre agricultură sau silvicultură. Ce-i drept, astfel de demersuri au fost pe zona de declaraţii şi întrebări adresate, unele fiind mai hazlii.
In ce priveşte demersurile ce ţin de statutul de parlamentar, Vasilica Miron a luat cuvântul în plen de 17 ori, trei fiind declaraţii politice. Majoritatea celor 23 de întrebări sunt pe teme ce privesc judeţul Suceava, îndeosebi zona de munte – de la grădiniţa din Broşteni până la groapa de gunoi de pe Mestecăniş şi de la drumul spre Borşa până la “centura judeţului Suceava” – o exprimare care a făcut deliciul presei şi nu numai, ca de altfel şi soluţia de a plăti lucrările cu banii rezultaţi din exploararea lemnului. Dintre preocupările la nivel naţional şi care pot fi în legătură cu munca de senator menţionăm: violenţa domestică, alocaţia pentru copii, rata mortalităţii infantile, monitorizarea hotărârilor judecătoreşti, întreţinerea unui deţinut.
Donţu ar fi vrut la Nordul Voievodal, dar a contribuit la legea parcurilor industriale
Ovidiu Donţu este celălalt senator al PSD, alături de Neculai Bereanu care a câştigat mandatul în decembrie 2012, candidând în colegiul 3 – zona Fălticeni şi trecând lejer pragul de 50%+1 din numărul de voturi valabil exprimate. “Mulţi vorbesc despre campanie în perioada aceasta! Eu vreau să vorbim despre ceea ce putem construi împreună, iar acest proiect merită să meargă mai departe şi trăieşte prin fiecare dintre noi!”, menţiona Ovidiu Donţu, în debutul campaniei sale pentru un mandat de senator, în noiembrie 2012, făcând referire la proiectul Nordul Voievodal.
totuşi, Ovidiu Donţu a susţinut şi proiecte care nu ţineau strict de colegiul unde candida pentru un mandat de senator. Printre acestea se numără şi Legea privitoare la parcurile industriale, fiind singurul proiect care a fost iniţiat de vreun senator USL de Suceava şi care a trecut de ambele camere ale Parlamentului, fiind deja o lege de referinţă pe un anumit domeniu de activitate. Din acest punct de vedere, cu toate poticnelile proiectului “Nordul Voievodal”, adoptarea Legii parcurilor industriale este o realizare a lui Ovidiu Donţu. Deocamdată, munca în zona revizuirii Constituţiei nu a produs roade.
In ce priveşte interpelările, el a adresat două chiar primului ministru, numărul de întrebări fiind depăşit doar de cel al Stelianei Miron. Analiza sumară a întrebărilor şi interpelărilor lui Ovidiu Donţu, precum şi a declaraţiilor sale politice, arată că preocupările sale sunt largi, de la confuzia pe care unii dascăli o fac între educaţie şi Dumnezeu până la tVA pe produse bio, de la posibile insolvenţe în sănătatea românească până la ploaia de autodenunţuri le legea bugetului.
Flutur visa la “Suceava – capitală de regiune”
Singurul senator PDL de Suceava este Gheorghe Flutur, ales cu 42,6% din voturile de pe colegiul 2 – zona metropolitană Suceava, în condiţiile în care oponentul său de la USL nu a obţinut nici el peste 50%. Principalul proiect politic al lui Gheorghe Flutur, în campania electorală de un an de zile în urmă a fost “Suceava – capitală de regiune”. Câteva demersuri, declaraţii şamd au fost făcute în acest sens, dar pentru că regionalizarea a fost amânată, probabil în partea a doua a lui 2014, nici proiectul “Suceava – capitală de regiune” nu a mai stârnit un interes, majoritatea politicienilor căutând să ocolească subiectul. Nici promisiunea populistă făcută cu privire la scăderea impozitului pe venit de la 16 la 12% nu mai este de actualitate, din moment ce la guvernare a ajuns USL, nu ARD.
Cele şapte iniţiative la care este semnatar şi Gheorghe Flutur au alături, de cele mai multe ori, doar parlamentari din zona Opoziţiei, ceva mai rar de la PNL sau de la grupul minorităţilor. Deocamdată, niciuna din iniţiativele legislative nu a trecut de ambele camere.
Conform propriilor declaraţii făcute înainte de alegerile din 9 decembrie 2012, pe agenda cu care pleca el în Parlamentul României erau deblocarea marilor proiecte: Aeroportul Salcea, şoseaua de centură a Sucevei şi marile proiecte de apă şi canalizare. Evident că atunci, ca şi acum, nu spunea o vorbă despre faptul că a fost la putere o bună bucată de vreme şi că, deşi a promis destul de des acest lucru, nu a reuşit să ducă la bun sfârşit niciunul din aceste proiecte. Cele 14 interpelări ale sale, din care trei adresate primului ministru sunt legate de această agendă: finanţarea investiţiilor contractate cu Administraţia Fondului Naţional de Mediu, cadastru gratuit, lucrările la şoseaua de centură, menţinerea curselor tAROM, finanţarea şi stadiul lucrărilor la magistrala de gaz natural Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei, autostrada Suceava-Focşani-Bucureşti etc. (Dan PRICOPE)