Schweighofer va opri furnizarea de biomasă la centrala Sucevei

Bioenergy a început să caute alţi furnizori de masă lemnoasă, iar Primăria şi Prefectura vor căuta soluţii legale să asigure fonduri pentru a putea fi cumpărată masa lemnoasă necesară asigurării funcţionării centralei. Unii reprezentanţi ai SC Termica susţin că problemele pot fi rezolvate dacă Primăria acceptă, pe cale amiabilă, să plătească alţi bani pe lângă subvenţii, în contul unor pierderi pe reţele.  Primarul Ion Lungu susţine că nu acceptă această soluţie decât dacă şi Consiliul Local o va accepta. Ion Lungu continuă să susţină că adevărata problemă continuă să rămână încasările de la asociaţiile de proprietari.  Bioenergy reclamă că Termica nici nu îi plăteşte serviciile, dar mai şi face reclamaţii faţă de Bioenergy, în vreme ce Termica arată că Bioenergy are să îi plătească nişte sume de bani pentru utilizarea staţiei de 110 kV, preocupându-se de veniturile din alte surse ale Bioenergy 

Furnizarea de biomasă la centrala termică a Sucevei va fi oprită de Schweighofer Holzindustrie, această măsură fiind comunicată la şedinţa de ieri a Comisiei de Dialog Social care a avut loc la Prefectura Suceava referitoare la probleme de termoficare. Data de la care Schweighofer va opri furnizarea biomasei este 31 decembrie, în condiţiile în care şi la ora actuală nu este asigurată biomasă în cantităţi suficient de mari. Directorul societăţii Bioenergy Suceava SRL, Vasile Ilie, a refuzat să facă precizări pe această temă, probabil şi în condiţiile în care Holzindustrie Schweighofer este unul din acţionarii societăţii Bioenergy, dar a dat asigurări că deja au început discuţiile cu alţi furnizori de biomasă care acceptă plata la 30 de zile, prin cecuri. Legat de acest aspect, primarul Ion Lungu a ţinut să remarce în şedinţa respectivă faptul că din primăvară s-a pus în discuţie partea cu diverisficarea furnizorilor de biomasă.
Cauza care a determinat această situaţie este legată de problemele pe care cei de la Bioenergy le reclamă în raport cu datoriile pe care societatea Termica SA Suceava o are. La şedinţa respectivă, acesta a fost unul din subiectele de dispută între cele două părţi. Pe de o parte, Vasile Ilie a arătat că datoria pe care Termica în calitate de furnizor al apei calde şi căldurii în oraş o are faţă de Bioenergy în calitate de producător al energiei termice este de 12,9 milioane de lei, la care se mai adaugă penalităţi pentru neplata la termen, ceea ce face ca datoria să ajungă la circa 14 milioane de lei. De cealaltă parte, unul dintre cei doi administratori speciali ai Termica, Marin Marinoiu a spus că suma reclamată de Bioenergy nu este decât de 6,7 milioane de lei, iar în susţinerea afirmaţiilor sale a explicat că trebuie făcute compensări între marfa furnizată de Bioenergy şi serviciile pe care Termica le asigură pentru Bioenergy, făcând trimitere la utilizarea staţiei de 110 kV. Prefectul Florin Sinescu, cel care a condus şedinţa, a insistat asupra energiei termice facturate de Bioenergy la Termica, Marinoiu admiţând că suma de 12,9 milioane de lei este cea facturată, dar insistând pe ideea compensării. In replică, Vasile Ilie a spus că astfel de abordări sunt din zona SF-urilor.
Ilie: Mai avem biomasă până pe 5 decembrie
De fapt, discuţiile între Ilie şi Marinoiu au fost în contradictoriu şi pe alte aspecte, primul reclamând şicanele pe care le face Termica. Asta după ce Marinoiu, într-una din intervenţiile sale, a făcut referire la faptul că „biomasa nu înseamnă copaci tăiaţi din pădure” şi a afirmat, cu o tentă de ameninţare, că „trebuie ştiut asta pentru că urmează pasul doi” şi a evitat să mai intre în detalii. Totuşi, directorul Bioenergy i-a replicat că ştie de toate reclamaţiile pe care Marinoiu le-a făcut la fel de fel de instituţii cu privire la Bioenergy şi pe care tot la „SF-uri” le-a încadrat, arătând că „toate controalele făcute au arătat că biomasa folosită este cea pentru care a fost făcută centrala”.
Cât priveşte problema biomasei care este materia primă necesară funcţionării în continuare a centralei, Vasile Ilie a adus şi o veste ce poate fi încadrată nu chiar ca foarte bună, ci cel mult încurajatoare. Este vorba de stocurile de biomasă care au fost suplimentate şi ar putea ajunge până pe 5 decembrie, faţă de săptămâna trecută când estimările arătau că nu ajunge biomasa mai târziu de 30 noiembrie. Totuşi, Vasile Ilie a arătat că principala problemă rămâne în continuare asigurarea fondurilor necesare pentru că situaţia rămâne una dificilă, în continuare. „Avem cu ce asigura furnizarea pe trei cazane. Dacă nu ne intră bani cât mai repede cu care să putem plăti biomasa, vom opri încă un cazan şi nu vom putea să asigurăm apa caldă şi căldura în parametri. Apoi vom fi nevoiţi să mai oprim un cazan cât să nu îngheţe apa în conducte”, a spus Vasile Ilie.
Sinescu: „Suntem condamnaţi să funcţionăm în iarna asta”; 2,5 milioane ar putea veni de la Guvern, Primăria mai dă un milion în decembrie
Oricum, discuţiile s-au purtat după ideea exprimată de la început de prefectul de Suceava, Florin Sinescu şi anume că „suntem condamnaţi să funcţionăm în iarna asta”. El a arătat că două milioane de lei au fost alocate de la Guvern către cei de la Termica, prin Primăria Suceava, iar banii au ajuns la Bioenergy. Totodată, Ion Lungu a reamintit că a achitat în avans suma de un milion de lei de le bugetul local în contul subvenţiei pe care municipalitatea trebuia să o dea pe noiembrie. Atât primarul, cât şi prefectul au anunţat că sunt pe cale să fie rezolvate o serie de aspecte care să permită alocarea unor fonduri pe care Termica să le dea mai departe la Bioenergy iar aceasta să poată cumpăra biomasă. Primarul a spus că există nişte penalităţi pe care mai multe şcoli le aveau de plătit la facturile de apă caldă şi căldură şi care ar putea ajunge la un milion de lei. „Cred că vom putea da în decembrie cele zece miliarde de lei vechi reprezentând penalităţile unor şcoli. Ar mai fi şi alte soluţii, dar trebuie să verific legalitatea lor”, a declarat Ion Lungu, explicând că plata în avans a subvenţiilor nu poate fi decât în cazuri excepţionale şi în legătură cu achiziţia de combustibil. Totuşi, primarul a precizat că înţelege că va trebui să se implice în continuare şi a spus că va face efoturi pentru a achita la timp subvenţia. Prefectul a plusat, de la bun început, arătând că sunt semnale că ar putea fi alocată, de la Guvern, suma de 2,5 milioane de lei pentru municipalitate, cu scopul de a ajuta producătorul de energie termică.
Lungu în replică la Termica: „Nu-l văd pe domnul Iohannis, care a fost ales între timp preşedinte, ca să meargă ca primar şi să încaseze bani de la asociaţii”
Un alt subiect de dezbatere destul de aprins a fost legat de datoriile populaţiei şi de nemulţumirea celor de la Bioenergy cu privire la faptul că Termica nu a alocat de mai bine de o lună nicio sumă de bani din încasările de la populaţie. Celălalt administrator special de la Termica, Ovidiu Dumitrescu, a explicat că totuşi s-au dat trei milioane de lei la Bioenergy – milionul dat de Primărie în avans plus două milioane de lei de la Guvern. In ce priveşte încasările de la populaţie, Dumitrescu a arătat că până ieri se încasaseră 584 de mii de lei în condiţiile în care factura pentru luna octombrie – calculată şi emisă în luna noiembrie – a fost de 700 de mii de lei. El a arătat că din aceşti bani s-au plătit drepturile salariale de 307 mii lei, la care se adaugă încă vreo două sute de mii de lei „stopajul la sursă” şi alte facturi, parţial, la E.On şi ACET. Pe de o parte, directorul societăţii Bioenergy a remarcat că aproape 90% din încasările de până acum de la populaţie se duc pe salariile de la Termica. De cealaltă parte, cei de la Termica i-au replicat că oricum nu ar fi relevant şi dacă ar fi daţi afară toţi salariaţii de la Termica, deoarece problemele mari sunt în pierderile din exploatare.
Aici a început o altă discuţie, uneori destul de aprinsă. Pe de o parte, Lungu nu a fost de acord cu atitudinea celor de la Bioenergy, arătând că într-adevăr s-au dat 62% din încasările de la Termica (inclusiv subvenţii şi banii de la Guvern) către Bioenergy, iar în condiţiile în care încasările sunt slabe de la populaţie şi dacă ar fi plătit Termica două sau trei sute de mii din cele aproape şase sute încasate, tot nu ar fi însemnat mare lucru pentru Bioenergy.
Pe de altă parte, cei de la Termica, mai cu seamă Marinoiu, dar într-o atitudine mai ponderată şi Dumitrescu, au pus accentul pe problema pierderilor din sistem şi a faptului că unele nu sunt suportate de nimeni. De cealaltă parte, Lungu nu s-a lăsat şi a rămas consecvent opiniei sale că problema o reprezintă în mare parte încasările slabe de la populaţie, iar, în replică la problema pierderilor, primarul a spus că nu este de acord ca să bage Primăria în faliment.
„Domnul Ovidiu Dumitrescu mi-a trimis o scrisoare de dragoste că nu sunt utile acele comisii pentru recuperarea datoriilor. Am ajuns să mă bag şi într-o treabă care nu este a mea: să conving lumea să plătească. Nu-l văd pe domnul Iohannis, care a fost ales între timp preşedinte, ca să meargă ca primar şi să încaseze bani de la asociaţii. Am impresia că sunt luat de fraier”, a ţinut să spună primarul Ion Lungu în şedinţa de ieri, în replică la atitudinea mai delăsătoare cu privire la încasarea banilor de către Termica, de la populaţie.
Lungu şi Sinescu nu acceptă plata retroactivă a pierderilor de pe conducte, iar Marinoiu ameninţă că nu se poate trece iarna
Totuşi, cei de la Termica au arătat că problema o reprezintă pierderile care ar fi bine, în opinia lor, să fie recunoscute de municipalitate şi să fie constituite ca şi creanţe ale societăţii faţă de Primărie, scopul lui Marinoiu fiind ca aceste creanţe să fie ulterior cesionate către Bioenergy. Din punctul de vedere al celor de la SC Termica, îndeosebi Marinoiu care a şi ameninţat la un moment dat că există riscul ca altfel să nu poată trece iarna, odată cu cesionarea creanţelor respective către Bioenergy s-ar putea rezolva şi problema debitelor pe care furnizorul de căldură şi apă caldă le are faţă de producătorul de energie termică.
Pierderile la care se referă Termica sunt cele de la gardul centralei şi până la branşament, iar potrivit datelor prezentate în şedinţa de ieri de la Prefectură din 23 de milioane de lei cât au reprezentat energia termică de la Bioenergy, apa de la ACET şi energia electrică de la E.On, Termica a facturat consumatorilor finali în jur de 18 milioane de lei.
Lungu nu a vrut să audă de aşa ceva, mai ales de varianta cum că Primăria să plătească retroactiv acele pierderi. Abordarea sa a fost susţinută de Sinescu, mai ales în privinţa plăţilor retroactive, singurul care a dat impresia că nu înţelege fiind Marinoiu. Incercând să detensioneze un pic situaţia, Lungu a încercat de câteva ori să facă nişte glume şi, pe un ton serios, i-a amintit că nici nu mai este posibil să accepte, pe cale amiabilă după cum s-au exprimat cei de la Termica, pentru că o astfel de decizie este de competenţa Consiliului Local iar consilierii ezită după ce au fost deschise procese în instanţă. „Eu, ca primar, pot să îmi asum aceste pierderi. Să mă împuşte pe stadion că am vrut să dau căldură, dar dumneavoastră (Marinoiu – n.red.) nu aţi fost de la începutul filmului şi aţi acţionat în instanţă iar acum, când aţi văzut că pierdeţi, veniţi să cereţi pe cale amiabilă. Numai că sunt şi consilierii care spun şi într-un fel le dau dreptate că dacă la final instanţa va decide că nu trebuie dat niciun ban, atunci vor trebui să aducă ei bani de acasă”, a explicat primarul cum stau lucrurile, din punctul său de vedere. Tot el a venit cu o soluţie şi anume să fie trimise note de fundamentare de către Termica pentru ca, potrivit legii, să poată fi prevăzute în buget bani pentru acoperirea pierderilor, la începutul lui 2015.
Termica încearcă să sugereze că Bioenergy poate funcţiona fără încasări de la populaţie
De menţionat că nici problema asigurării intregrale a funcţionării centralei în cele trei luni de iarnă nu a fost una peste care să se treacă uşor. Directorul societăţii Bioenergy a explicat că dacă se doreşte funcţionarea cu patru cazane pentru a fi asigurată căldura la parametri optimi, atunci sunt necesare opt milioane de lei pe lună. Discuţiile în contradictoriu au fost tot din zona celor de la Termica, după ce Vasile Ilie a afirmat că două milioane de lei sunt încasate din certificate verzi, tot atât din vânzarea energiei electrice, iar diferenţa până la opt milioane ar trebui să vină de la Termica. Ion Lungu a spus că subvenţia plătită în lunile de iarnă de la bugetul local ajunge până la două milioane de lei. Cei de la Termica, în schimb, în loc să se arate preocupaţi cum să poată achita nişte bani, au căutat să arate că ar fi nite calcule greşite ale celor de la Bioenergy. Astfel, deşi au admis că piaţa certificatelor verzi a scăzut considerabil, nedorind să polemizeze pe tema banilor încasaţi din vânzarea acestora, au avut obiecţii de făcut faţă de energia electrică produsă şi vândută. Ovidiu Dumitrescu a avansat, iniţial, suma de cinci milioane de lei ca fiind posibilă pentru încasarea sumelor. Au urmat apoi scurte contre cu Ilie, acesta din urmă arătând că, tehnic, există un element care lipseşte şi care nu permite să vândă atât de mult. Dumitrescu a făcut un pas, elegant, în spate admiţând că a prezentat calcule teoretice, dar a rămas pe ideea că în jur de patru milioane de lei se încasează din vânzarea energiei electrice. Miza era evidentă: se sugera că, de fapt, Bioenergy poate funcţiona fără să încaseze bani de la populaţie, ca element de negociere cu producătorul de energie. Nimic despre faptul că un serviciu trebuie plătit. Cum era de aşteptat, Ilie nu a fost de acord cu această abordare, încercând tot destul de elegant să o trimită în derizoriu.
De menţionat că primarul Sucevei a afirmat că, într-adevăr, la discuţiile din 2010 de la care Ilie nu a făcut parte, furnizarea de energie termică către populaţie era în planul îndepărtat al schemei financiare pentru că grosul încasărilor erau din acele certificate verzi. Cum însă regulile s-au schimbat iar piaţa certificatelor a căzut, s-a schimbat şi abordarea vizavi de încasările de la populaţie, lucru de care Lungu nu s-a dezis. In finalul şedinţei de ieri, s-a convenit ca întâlniri ca acestea să aibă loc periodic, poate chiar săptămânal, pentru a se ţine aproape şi a rămâne la ideea prefectului: „suntem condamnaţi să funcţionăm în iarna asta”. (Dan PRICOPE)