Schimbări majore în Sănătate. Controale obligatorii, internări mai puţine, amenzi pentru pacienţi şi dosar electronic de sănătate

Toate noile prevederi sunt cuprinse în normele de aplicare a pachetelor de servicii medicale – de bază (pentru asiguraţi) şi minimal (pentru neasiguraţi) – şi a Contractului-cadru ce reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru 2014 – 2015. Pachetele de servicii medicale şi contractul-cadru intră au intrat în vigoare ieri, 1 iunie.
Printre noutăţile aduse de aceste prevederi legislative noi, se numără prevenţia, care va fi efectuată prin completarea unei riscograme. În scopul prevenirii îmbolnăvirilor, noul pachet de bază, care care a intrat în vigoare la 1 iunie, prevede vizite periodice la medicul de familie.
De exemplu – o persoană sănătoasă, cu vârsta curpinsă între 18 şi 39 de ani, se va programa la un control preventiv o dată la trei ani. În cazul în care medicul de familie va suspecta existenţa unei boli, respectivul pacient va veni la control anual şi va benficia de investigaţii pentru stabilirea diagnosticului.
Copiii şi gravidele
Copiii vor fi supuşi unor consultaţii preventive pentru identificarea tulburărilor de creştere şi dezvoltare şi a riscurilor specifice pe grupe de vârstă şi sex.
Consultaţiile vor fi realizate la externarea din maternitate şi la o lună – la domiciliul copilului. Apoi, consultaţiile vor fi realizate la două, patru, şase, nouă, 12, 15, 18 şi 24 de luni, iar ulterior, până la 18 ani, vor fi făcute anual.
Consultaţia preventivă a copiilor la vârsta de 2 ani, 3 ani, 4 ani şi 5 ani cuprinde, printre altele, evaluarea practicilor nutriţionale (anamneza nutriţională adresată părinţilor) şi consiliere pentru o alimentaţie sănătoasă şi comportament alimentar sănătos al întregii familii, profilaxia rahitismului numai în perioadele reci ale anului, evaluarea dentiţiei şi igiena orală, administrarea de fluor pentru profilaxia cariei dentare, evaluare şi consiliere pentru activitatea fizică, evaluare şi consiliere pentru dezvoltarea neuro-psiho-emoţională, identificarea eventualelor deficienţe ale dezvoltării psiho-motorii ale copilului prin aplicarea unui chestionar care vizează arii de dezvoltare psiho-motorii care ar putea fi afectate în tulburarea de spectru autist. Pentru un scor care indică un risc mediu şi sever se recomandă trimiterea către medicul de psihiatrie pediatrică.
Consultaţia preventivă a copiilor la vârsta de 6 ani, 7 ani, 8 ani, 10 ani şi 11 ani cuprinde şi screening-ul obezităţii prin utilizarea indicelui de masă corporală – (IMC) şi evaluarea dezvoltării pubertare.
Consultaţia preventivă a copiilor la vârsta de 12 ani, 13 ani, 14 ani, 15 ani, 16 ani şi 17 ani cuprinde, pe lângă examinările privind dezvoltarea acestora, consiliere şi screening pentru depistarea eventualelor infecţii cu transmitere sexuală (ITS), după începerea vieţii sexuale, screening-ul depresiei, informarea fetelor şi părinţilor privind beneficiile vaccinării opţionale anti-HPV, consiliere privind stilul de viaţă sănătos: activitate fizică, nutriţie, fumat, alcool, droguri, violenţă, cât şi consiliere pentru planificare familială, pentru adolescenţii care şi-au început viaţa sexuală.
Si gravida va beneficia de consultaţii periodice active. Astfel, la luarea în evidenţă în primul trimestru, se decontează o consultaţie. Apoi se decontează consultaţii lunare, până în luna a 7-a. Între luna a şaptea şi a noua, gravidele vor beneficia de două consultaţii pe lună.
În cadrul supravegherii gravidei, se face şi promovarea alimentaţiei exclusive la sân a copilului până la vârsta de 6 luni şi continuarea acesteia până la minim 12 luni, testare pentru HIV, sifilis, hepatită de etiologie virală cu virus B şi C, precum şi consiliere înainte şi după aceste testări.
După externarea din maternitate, pacienta va fi consultată la domiciliu, apoi, la patru săptămâni de la naştere, va beneficia de o nouă consultaţie.
De asemenea, în pachetul de bază au fost introduse consultaţii de monitorizare activă, prin plan de management integrat, pentru boli cardiovasculare, dislipidemie, diabet zaharat tip 2, astm bronşic, boală cronică respiratorie obstructivă şi boala cronică de rinichi.
Toate persoanele peste 40 de ani trebuie să meargă o dată pe an la control
Noul Contract-cadru, care intră în vigoare odată cu pachetul de bază, aduce modificări importante şi va reduce în primul rând birocraţia prin introducerea reglementărilor privind utilizarea biletelor de trimitere în format electronic, de la data implementării acestora, introducerea facturii electronice şi utilizarea dosarului electronic de sănătate al pacientului, de la data implementării acestuia.
De asemenea, contractul introduce obligaţia la nivelul furnizorilor de a nu încasa sume de la pacienţi pentru serviciile medicale prevăzute în pachetele de servicii.
În pachetul de bază au fost introduse şi consultaţii de monitorizare activă prin plan de management integrat pentru bolile cronice cu impact major asupra poverii îmbolnăvirilor privind: riscul cardiovascular înalt — HTA, dislipidemie, diabet zaharat tip 2, astm bronşic, boală cronică respiratorie obstructivă, boala cronică de rinichi.
Importante de menţionat sunt consultaţiile preventive de evaluare a riscului individual la adultul asimptomatic — fără semne de boală — finalizate prin completarea riscogramei pentru grupa de vârstă şi sex corespunzătoare, care se va realiza astfel: toate persoanele asimptomatice cu vârsta între 18 şi 39 ani — o dată la 3 ani (pentru persoanele asimptomatice cu vârsta între 18 şi 39 de ani depistate cu risc înalt, consultaţiile preventive de evaluare se vor acorda anual) şi toate persoanele asimptomatice cu vârsta de peste 40 ani — anual.
Pentru creşterea accesului asiguraţilor internaţi la medicamente şi creşterea eficienţei în utilizarea sumelor contractate de spitale cu casa de asigurări de sănătate, a fost creată posibilitatea că medicii de familie şi medicii specialişti din specialităţile clinice să poată elibera pentru pacienţii internaţi cu boală cronică confirmată prescripţie medicală pentru medicamentele şi materialele sanitare.
Internari, reţete, trimiteri
În ceea ce priveşte asistenţa medicală ambulatorie de specialitate, a fost revizuită lista procedurilor diagnostice şi terapeutice, astfel încât pacientul să beneficieze de o serie de investigaţii suplimentare, pentru care nu va mai fi nevoie internarea în spital.
Pe de altă parte, nu se mai regăsesc în pachetul de bază serviciile de homeopatie şi fitoterapie (aceste servicii pot face obiectul asigurărilor private).
Pentru protecţia şi asigurarea accesului la servicii medicale în ambulatoriu pentru asiguraţi, a fost revizuită lista investigaţiilor medicale paraclinice din pachetul de bază (au fost introduse o serie de investigaţii noi, precum ATPO, sodiu seric, potasiu seric, transferină, angiografie RMN/ segment, testosteron etc.). Noul contract-cadru prevede şi noi măsuri la asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitatea de medicină dentară — au fost redefinite atât pachet minimal, cât şi pachet de bază de servicii de medicină dentară.
În pachetul de servicii de bază se regăsesc consultaţii, servicii profilactice, tratamente protetice şi ortodontice, precum şi alte tratamente (inclusiv serviciile de medicină dentară de urgenţă).
Referitor la asistenţa medicală spitalicească, au fost evidenţiaţi factorii de care trebuie să se ţină cont cumulativ în luarea deciziei de internare în regim de spitalizare continuă şi au fost introduse criterii de internare specifice pentru spitalizarea de zi.
În vederea scăderii numărului de internări, au fost precizate afecţiunile care pot fi diagnosticate şi tratate în regim de spitalizare de zi: afecţiunile care vor fi prevăzute în norme, afecţiuni pentru care se acordă servicii de chimioterapie, radioterapie, brahiterapie, litotriţie, implant de cristalin, întrerupere de sarcină cu recomandare medicală, amniocenteză, biopsie de vilozităţi coriale, administrarea tratamentului pentru profilaxia rabiei, afecţiuni care necesită administrare de medicamente pentru care este necesară aprobarea comisiilor de experţi constituite la nivelul CNAS, HIV/ SIDA care necesită monitorizarea bolnavilor.
La capitolul dispozitive medicale a fost revizuită lista dispozitivelor medicale acordate în ambulatoriu, astfel: a fost introdus în listă dispozitivul necesar pentru copii până la 18 ani cu mucoviscidoză (inhalator salin particule uscate de sare cu flux de aer sau oxigen) şi a fost introdus în listă dispozitivul pentru protezarea femeilor cu mastectomie totală, începând cu anul 2015.
Contractul-cadru aduce şi prevederi noi pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu.
Pentru bolile cronice, medicii pot prescrie unui asigurat medicamente cu şi fără contribuţie personală pentru sublistele A şi B — o prescripţie/ mai multe prescripţii lunar, cu maximum 7 medicamente (în prezent o singură prescripţie).
Pentru bolnavii cu boli cronice stabilizate şi cu schemă terapeutică stabilă, medicii de specialitate din specialităţile clinice pot prescrie medicamente pentru o perioadă de până la 90/ 91/ 92 de zile, perioada fiind stabilită de comun acord de medicul prescriptor şi asiguratul beneficiar al prescripţiei medicale.
Totodată, a fost majorată de la 3-5 zile la 3-7 zile perioada pentru care pot fi prescrise medicamentele pentru afecţiunile acute.
Contractul prevede sancţionarea producătorilor de medicamente care nu asigură prezenţa medicamentelor pe piaţă conform prevederilor legale.
Pentru asigurarea accesului asiguraţilor la medicamente, a fost introdusă prescripţia fracţionată atât pentru numărul de medicamente, cât şi pentru cantităţile din fiecare medicament.
Pacienţii cu boli cronice cărora li se eliberează reţete pentru trei luni vor putea ridica din farmacii reţeta lunar, urmând ca ei să reţină o componentă a eliberării şi în luna următoare să se poată adresa oricărei farmacii şi să continue tratamentul.
În noul pachet de servicii medicale de bază s-a stabilit ca pentru bolnavii cronici numărul de medicamente care era limitat la şapte pe o singură reţetă lunară să fie acordat acum pe una sau mai multe prescripţii.
Potrivit preşedintelui CNAS Radu Tibichi, este prima dată când se precizează clar speţele în care se aplică sancţiuni pentru situaţia în care asiguraţilor nu li se respectă drepturile.
“Până acum în cadrul legal erau cuprinse o serie de limitări care nu îşi aveau rostul şi conduceau la o funcţionare greşită a sistemului. (…) Până acum, a 21-a consultaţie era taxată şi consultaţiile care depăşeau acest număr nu aveau ca şi consecinţă eliberarea de prescripţii medicale. Începând cu 1 iunie acest lucru va fi posibil. Numărul de consultaţii care se va deconta medicului de familie nu mai este limitat, medicul va putea, peste cele 20 de consultaţii, să efectueze, în funcţie de adresabilitatea pe care o are, toate consultaţiile care sunt programate şi (…) să elibereze prescripţii medicale. Acelaşi lucru se va putea întâmpla şi la ambulatoriu de specialitate clinic’’, a detaliat Tibichi.
Preşedintele CNAS a spus că sunt aproximativ 200 de afecţiuni care se pot trata în spitalizare de zi şi 100 de proceduri, diagnostice, în ambulatoriu de specialitate.
Tot din 1 iunie, biletele de trimitere vor fi valabile două luni, în loc de una cât sunt valabile în prezent.
Totodată, din reţeta prescrisă pentru trei luni, produsele vor putea fi cumpărate separat în acest interval.
Programul de lucru al medicului de familie este, în medie, de 5 ore/zi pentru consultaţii la cabinet pentru care plata se face prin tarif pe serviciu medical, fiind luate în calcul o medie de 20 de consultaţii/zi calculată în cadrul unui trimestru, dar nu mai mult de 40 de consultaţii/zi . De asemenea, medicul de familie va avea maxim 3 consultaţii la domiciliu/zi dar nu mai mult de 21 consultaţii pe lună.
Asigurat sau nu, fiecare român va avea un dosar electronic de sănătate
Medicii de familie şi unităţile sanitare vor avea obligaţia de a deschide, din iunie, un dosar electronic pentru fiecare pacient, în care să fie trecut istoricul medical al acestuia, util la urgenţe. Cei care refuză să folosească dosarul vor putea primi sancţiuni, de la avertisment până la amenzi.
Dosarul electronic este obligatoriu din 1 iunie, prin noul Contract-cadru privind acordarea asistenţei medicale, pentru toţi furnizorii de servicii medicale.
Acesta este folosit din aprilie, în perioada de verificare a sistemului, de către unii medici de familie şi de către spitale, într-o lună de utilizare fiind iniţiate 300.000 de dosare.
Din 1 iunie, fiecare român, indiferent dacă este asigurat sau nu, va avea un astfel de dosar electronic.
Iniţializarea dosarului se face cu ocazia unui prim consult. Dosarul electronic de sănătate va conţine toate informaţiile medicale care, în mod normal, sunt în fişele de observaţie, foile de observaţie şi registrele de consultaţii ale pacienţilor.
Foarte importante sunt informaţiile din istoricul medical al pacientului utile în situaţii de urgenţă şi considerate a fi vitale: alergii, grupa de sânge, boli cronice, proteze, dispozitive, internări şi ultimele prescripţii, ultimele două introduse la cererea medicilor.
La dosarul electronic au acces proprietarii datelor, adică pacienţii şi medicii curanţi. Accesul la dosarul electronic de sănătate se poate face fără acceptul pacientului doar într-o singură zonă, cea de urgenţă, iar restul, numai cu acordul acestuia.
“Punctul zero” al dosarului electronic de sănătate a fost în 20 aprilie, când a început iniţializarea datelor în sistem electronic. Acest proces se face printr-o consultaţie, indiferent dacă aceasta se face la medicul de familie, în ambulator sau la spital. Din acel moment, toate datele existente în sistemul Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), respectiv internările, reţetele şi analizele, sunt adunate în dosarul pacientului.
Din punct de vedere medical, dosarul poate fi accesat de toţi medicii care au cod de parafă, sunt specialişti şi au semnătură electronică. Sunt în această situaţiei 35.000 de medici cu cod de parafă. Accesul se poate face pe baza a două chei: cardul de asigurări de sănătate, introdus în cititor sau matricea de securitate, şi semnătura electronică. Matricea de securitate este elementul alternativ la card, care reprezintă combinaţii de cifre de pe orizontală şi diagonală.
Matricea de securitate este proprietatea pacientului. Aceasta va fi dată pacientului de către orice medic, inclusiv de spital, ambulator sau de familie.
Pacientul poate să vadă cine i-a accesat dosarul, ora, ziua şi IP-ul calculatorului de pe care s-a făcut acest lucru. t
Exemple de diagnostice pentru care se recomandă spitalizare de maximum 12 ore:
-infecţia intestinală bacteriană şi virală
-diareea şi gastro-enterita
-hepatita virală cronică
-tumora lipomatoasă benignă a pielii şi a ţesutului subcutanat al trunchiului
-tiroidita autoimună
-hipertensiunea primară
-forme de angină pectorală fără coronarografie
-cardiopatia ischemică cronică
-ateroscleroza cerebrală
-rino-faringita acută (guturaiul comun)
-amigdalită acută
-infecţii acute ale căilor respiratorii superioare
-pneumonia virală
-boala pulmonară obstructivă cronică cu infecţie acută a căilor respiratorii inferioare
-hepatita alcoolică
-colecistita cronică
-avortul spontan incomplet fără complicaţii
-boala Lyme
Exemple de proceduri chirurgicale fără spitalizare continuă:
-amigdalectomia
-rinoplastia posttraumatica (reducerea şi imobilizarea fracturilor piramidei nazale după un traumatism recent)
-excizia de polip cervical
-dilataţia şi chiuretajul uterului
-excizia leziunilor sânului
-chirurgia varicelor
-circumcizia.